La nivel naţional, ar mai putea funcţiona circa 26 de centre comerciale de dimensiuni nu foarte mari, cu suprafeţe medii de 30.000 de metri pătraţi.
După doi ani de recesiune, dezvoltarea de spaţii comerciale moderne a încetinit considerabil. Cu toate acestea, spun jucătorii din piaţă, pe piaţa românească de retail mai este încă loc de asemenea proiecte. Potrivit unui studiu realizat de DTZ Echinox, la nivel naţional mai poate fi absorbită o suprafaţă totală de 784.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne, până la un stoc total de aproximativ 2.120.000 de metri pătraţi. Aceasta echivalează cu un avans de 37 de metri pătraţi la mia de locuitori.
La jumătate din stocul altor ţări din regiune
Potrivit datelor DTZ, suprafaţa maximă de retail ce poate fi absorbită de piaţa românească se situează la jumătate faţă de restul ţărilor central şi est europene. Principalul motiv este reprezentat de veniturile medii semnificativ mai mici ale românilor. La ora actuală, în ţări precum Polonia, Cehia sau Ungaria, salariul mediu net se situează la un nivel de 618 euro, în vreme ce, în România, acelaşi indicator se ridică la abia 353 de euro.
În acest context, dacă în alte ţări central est europene, stocul de spaţii moderne de retail se situează la circa 204 de metri pătraţi la mia de locuitori, în ţara noastră limita saturaţiei ar trebui să se situeze la 100 de metri pătraţi la mia de locuitori. Analiza realizată de DTZ a luat în calcul nu doar veniturile românilor, ci şi rata şomajului şi evoluţia vânzărilor pe segmentul de retail faţă de anul anterior.
Oraşele de peste 100.000 de locuitori, ţinte viabile
La nivel naţional, observă specialiştii companiei de consultanţă, piaţa de retail este divizată în zone supraaglomerate şi regiuni subdezvoltate. Pe lista celor din urmă figurează localităţi cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori. „Principalele oraşe din provincie care ar putea absorbi volume noi de retail modern sunt Craiova, Ploieşti, Galaţi, concentrări urbane unde au fost anunţate numeroase proiecte, dar nu s-a livrat încă nimic sau foarte puţin. Aceleaşi destinaţii sunt şi între primele pe lista de expansiune a hipermarketurilor”, subliniază Răzvan Sin, directorul departamentului de retail al DTZ Echinox.
În acelaşi timp, precizează acesta, noi proiecte pot apărea şi în alte oraşe mai mari, unde anumite dezvoltări sunt blocate din lipsă de finanţare şi există oportunităţi pentru un centru comercial mai bun, cu o localizare mai atractivă. „Un model de centru comercial pe care îl vom vedea dezvoltându-se pe termen scurt şi mediu sunt galeriile mici, alăturate unui discounter de food, cum ar fi Plus, Lidl, Minimax, Profi sau Penny şi unor ancore de fashion de tipul Takko sau Deichmann în oraşe cu mai puţin de 100.000 de locuitori”, adaugă Răzvan Sin.
