Vezi ce veche fabrică din Capitală urmează să se transforme într-un nou parc comercial

Un investitor străin intenţionează să dezvolte o nouă „aglomerare” de retail în apropiere de Liberty Center. Compania cu acţionariat canadian Benevo Capital a anunţat achiziţia unui teren de 77.000 de metri pătraţi pe locul fostei fabrici Vulcan din Capitală, cunoscută, printre altele, pentru construcţia de autobuze în perioada comunistă. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 23 […]

Un investitor străin intenţionează să dezvolte o nouă „aglomerare” de retail în apropiere de Liberty Center.

Compania cu acţionariat canadian Benevo Capital a anunţat achiziţia unui teren de 77.000 de metri pătraţi pe locul fostei fabrici Vulcan din Capitală, cunoscută, printre altele, pentru construcţia de autobuze în perioada comunistă. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 23 de milioane de euro. Lotul este situat în cartierul Sebastian din Capitală, pe Şoseaua Progresului. Reprezentanţii companiei intenţionează să construiască aici un parc modern de retail, sub numele de Benevo Retail Park, cu un total de peste 35.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Această suprafaţă va fi împărţită între un magazin de bricolaj de mari dimensiuni, un hipermarket de 10.500 de metri pătraţi şi o galerie comercială de aproximativ 10.000 de metri pătraţi. „Suntem foarte bucuroşi să dezvoltăm acest parc modern de retail în zona central-sudică a Bucureştiului, care dispune de o densitate mare a populaţiei şi nu este deservită suficient. Terenul fostei fabrici Vulcan s-a distins de altele datorită dimensiunii sale, localizării şi accesului”, spune Michael Topolinski, CEO al Benevo Capital.

Pe piaţa locală, compania Benevo Capital este cunoscută pentru deţinerea unui portofoliu semnificativ de locuinţe în ansambluri rezidenţiale noi, dintre care majoritatea sunt scoase spre închiriere. Anul trecut, canadienii au achiziţionat 122 de apartamente noi în complexul Cosmopolis. Planurile investitorului prevăd achiziţia a încă aproximativ 1.000 de unităţi locative până în 2013, din care un număr de 600 ar trebui cumpărate în decursul acestui an.

Două treimi din locuinţele noi finalizate rămân nevândute. Când se aşteaptă o revenire a acestei pieţe

Potenţialii cumpărători iau cu greu decizii de achiziţie, încorsetaţi fiind de costurile încă mari ale finanţării, restricţiile la creditare şi incertitudinea economică. Anul 2011 nu a adus schimbări semnificative pe piaţa bucureşteană a locuinţelor noi, vânzările înregistrând în continuare un ritm lent, în ciuda tendinţei de stabilizare a preţurilor. Potrivit celui mai recent raport de […]

Potenţialii cumpărători iau cu greu decizii de achiziţie, încorsetaţi fiind de costurile încă mari ale finanţării, restricţiile la creditare şi incertitudinea economică.

Anul 2011 nu a adus schimbări semnificative pe piaţa bucureşteană a locuinţelor noi, vânzările înregistrând în continuare un ritm lent, în ciuda tendinţei de stabilizare a preţurilor. Potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de către compania de consultanţă Jones Lang LaSalle (JLL) în colaborare cu REAS, pe parcursul anului trecut aproximativ două treimi dintre unităţile locative noi finalizate au rămas nevândute. „Este evident că asemenea rezultate exercită o presiune financiară asupra dezvoltatorilor de spaţii rezidenţiale”, notează autorii raportului. Conform datelor REAS, în 2011 au fost declarate de către dezvoltatori, ca fiind finalizate, peste 8.000 de proprietăţi rezidenţiale.

Dobânzile pentru creditele ipotecare sunt încă mari
Ce anume a împiedicat şi anul trecut revenirea pieţei locuinţelor noi? Reprezentanţii companiilor de consultanţă precizează că, în ciuda trendului descrescător al dobânzilor din ultimele luni, dobânda efectivă la care se contractează creditele ipotecare rămâne, în continuare, prea mare pentru potenţialii cumpărători de pe segmentul rezidenţial. „Având în vedere înăsprirea condiţiilor de creditare, incertitudinea de pe piaţa forţei de muncă, precum şi riscurile asociate volatilităţii ratei de schimb în cazul împrumuturilor contractate în moneda euro, numărul familiilor care pot accesa un credit ipotecar a scăzut, fapt ce a avut un impact negativ asupra pieţei spaţiilor rezidenţiale”, explică aceştia.

O revigorare vizibilă a pieţei, abia în 2013
La modul general, pespectivele segmentului rezidenţial nou din Bucureşti sunt unele pozitive – cererea este una solidă, iar rata de saturaţie este una redusă. Cu toate acestea, evoluţia macro-economică din ultimele luni este cea care împiedică o revenire mai rapidă a pieţei rezidenţiale. „O creştere economică limitată în 2012, incertitudinea economică din întreaga zonă a Uniunii Europene şi condiţii de finanţare mai dificile nu ne permit să previzionăm o revenire a pieţei rezidenţiale. Într-un scenariu mai optimist, consultanţii REAS se aşteaptă ca cererea pentru spaţii rezidenţiale să rămână stabilă chiar să cunoască o uşoară creştere în 2012, în timp ce o revenire mai puternică este previzionată pentru anul 2013”, conchid autorii raportului.

Citeşte şi Se poate mişca piaţa şi fără Prima Casă? Reţeta unui dezvoltator care a vândut 90 de locuinţe „de boom” în 2011

Pentru ce mai dau băncile finanţări: AFI Europe a luat un credit pentru un proiect în Bucureşti

Fondurile vor fi folosite pentru finalizarea lucrărilor la o clădire a cărei construcţie a început în vara acestui an. Reprezentanţii AFI Europe (compania dezvoltatoare a AFI Palace Cotroceni) a anunţat semnarea unui contract de finanţare în valoare de 13,4 milioane de euro cu UniCredit Bank Austria. Creditul va fi folosit pentru dezvoltarea primei clădiri de […]

Fondurile vor fi folosite pentru finalizarea lucrărilor la o clădire a cărei construcţie a început în vara acestui an.

Reprezentanţii AFI Europe (compania dezvoltatoare a AFI Palace Cotroceni) a anunţat semnarea unui contract de finanţare în valoare de 13,4 milioane de euro cu UniCredit Bank Austria. Creditul va fi folosit pentru dezvoltarea primei clădiri de birouri din cadrul AFI Business Park Cotroceni, a cărei construcţie a început în vara acestui an. „Tranzacţia confirmă colaborarea fructuoasă şi de lungă durată pe care o avem cu AFI Group, colaborare ce va continua şi pe viitor. Vedem în AFI Europe un partener de încredere. Suntem convinşi că proiectul de birouri va fi unul de succes şi vom avea din nou ocazia de a coopera în ceea ce priveşte finanţarea următoarelor etape din dezvoltarea AFI Business Park Cotroceni din Bucureşti”, subliniază Anton Hoeller, director al departamentului International Real Estate Finance din cadrul UniCredit Bank Austria.

Amplasat chiar lângă centrul comercial AFI Palace Cotroceni, complexul de birouri Afi Business Park Cotroceni va fi compus din cinci clădiri de clasa A, ce vor însuma o suprafaţă închiriabilă de 70.000 de metri pătraţi. Primul corp va dispune de un spaţiu destinat închirierii de aproximativ 11.000 de metri pătraţi, distribuit pe zece etaje.

Vânzările Ruukki în Europa Centrală şi de Est s-au majorat cu un sfert. Ce contribuţie a avut România

Pentru 2012, reprezentanţii grupului în ţara noastră se aşteaptă la un avans dublu faţă de cel global. Compania finlandeză Ruukki (parte a corporaţiei Rautaruukki) a înregistrat anul trecut o creştere a vânzărilor de 25% la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), de la 290 milioane de euro în 2010 la 363 milioane de euro. […]

Pentru 2012, reprezentanţii grupului în ţara noastră se aşteaptă la un avans dublu faţă de cel global.

Compania finlandeză Ruukki (parte a corporaţiei Rautaruukki) a înregistrat anul trecut o creştere a vânzărilor de 25% la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), de la 290 milioane de euro în 2010 la 363 milioane de euro. Spre comparaţie, la nivel global, avansul s-a situat la doar 16%, până la 2,79 miliarde de euro. România este una dintre ţările cu cele mai mari capacităţi de producţie din regiune pentru Ruukki Constructions (divizia de componente pentru construcţii metalice şi acoperişuri a Ruukki). Astfel, fabrica locală din Bolintin Deal – cea mai mare unitate de producţie pe acest segment din afara Finlandei – este principalul furnizor de produse pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, managementul acestei divizii din opt ţări din ECE este asigurat de românul Marian Pîrvu (foto). „Anul trecut Ruukki a reuşit să fie implicată în cele mai importante proiecte dezvoltate în Europa Centrală şi de Est. Fabrica din România a livrat produse pentru lucrări de mare anvergură în această regiune. În România compania a livrat componente metalice pentru proiecte extrem de diverse, de la spaţii frigorifice până la stadioane”, spune Marian Pîrvu, business manager al grupului pentru România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Pentru anul acesta, conducerea companiei mizează pe o creştere a vânzărilor nete de 5%. Reprezentanţii Ruukki în ţara noastră se aşteaptă însă la un avans de cel puţin 10%.

JLL: Volumul investiţiilor va creşte în 2012. Care vor fi cele mai tranzacţionate proprietăţi

Stabilitatea macroeconomică a României îi face pe jucătorii interesaţi de achiziţii pe piaţa locală să rămână pe poziţii. Deşi în a doua parte a anului trecut fondurile de investiţii interesate de piaţa locală s-au retras în expectativă din cauza contextul economic global, este de aşteptat ca acestea să încheie câteva tranzacţii de mari dimensiuni în […]

Stabilitatea macroeconomică a României îi face pe jucătorii interesaţi de achiziţii pe piaţa locală să rămână pe poziţii.

Deşi în a doua parte a anului trecut fondurile de investiţii interesate de piaţa locală s-au retras în expectativă din cauza contextul economic global, este de aşteptat ca acestea să încheie câteva tranzacţii de mari dimensiuni în 2012, se arată într-un raport realizat de compania de consultanţă Jones Lang LaSalle (JLL). „Procesul de încheiere a unei tranzacţii continuă să fie unul îndelungat, însă ne aşteptăm ca activitatea investiţională să depăşească nivelul înregistrat în 2011”, notează autorii studiului. Pe măsură ce finanţările în imobiliare vor continua să fie acordate într-un mod extrem de selectiv şi vor trebui să suporte şi mai multe restricţii în următoarele luni, este de aşteptat ca cele mai tranzacţionate să fie fie clădirile de birouri de clasa A din zone foarte căutate, fie centrele comerciale dominante.

Potrivit datelor JLL, pe tot parcursul anului trecut au fost încheiate tranzacţii imobiliare instituţionale în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. Printre factorii ce pot susţine creşterea acestui volum în 2012 se numără stabilitatea macroeconomică a României, cererea puternică de spaţii de birouri, precum şi sustenabilitatea chiriilor pe termen lung. De asemenea, este de aşteptat ca anul acesta să apară pe piaţă câteva proiecte imobiliare de clasa A ca urmare a problemelor financiare întâmpinate de proprietarii care au contractat împrumuturi în perioada de boom a pieţei.

Citeşte şi 2012 începe în forţă: un fond de investiţii cumpără o clădire de birouri „verde” în afara Bucureştiului

Marile proiecte de infrastructură anunţate de autorităţi dau speranţe constructorilor

Reprezentanţii Sika România anticipează că anul acesta va avea loc o evoluţie uşor ascendentă a pieţei, după trei ani de scăderi. Anul ce tocmai a început se anunţă a fi unul ceva mai bun decât cel precedent pentru jucătorii din construcţii. „Pentru 2012, după trei ani de scăderi consecutive, estimăm un avans uşor al pieţei […]

Reprezentanţii Sika România anticipează că anul acesta va avea loc o evoluţie uşor ascendentă a pieţei, după trei ani de scăderi.

Anul ce tocmai a început se anunţă a fi unul ceva mai bun decât cel precedent pentru jucătorii din construcţii. „Pentru 2012, după trei ani de scăderi consecutive, estimăm un avans uşor al pieţei de materiale chimice pentru construcţii, cu 5%, în condiţiile anunţurilor privind demararea unor mari proiecte de infrastructură”, spune Ileana Nicolae (foto), director general al Sika România. Potrivit estimărilor acesteia, acest segment al pieţei de profil s-a situat în 2011 la o valoare de circa 900 de milioane de euro, în condiţiile unui declin de 5% faţă de anul precedent. Pe de altă parte, în 2010 sectorul materialelor chimice pentru construcţii s-a contractat cu 15%, până la 950 de milioane de euro, în contextul în care, în 2009, atinsese o valoare de 1,1 miliarde de euro.

Vânzări în creştere pe o piaţă în scădere
În 2011 Sika România a înregistrat o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de nivelul de 15,4 milioane de euro atins în 2010. Pentru următorii trei ani, reprezentanţii companiei mizează pe creşteri anuale de 5% la capitolul vânzări. De asemenea, conducerea Sika România are în plan să investească aproximativ un milion de euro până în 2015, în condiţiile în care, în cei zece ani de activitate pe piaţa locală, fondurile folosite în acest scop s-au ridicat la circa 2,5 milioane de euro. „Investiţiile previzionate pentru următoarea perioadă se vor îndrepta către modernizarea laboratoarelor de cercetare şi dezvoltare, construirea unui centru de competenţe în materiale de construcţii ce va cuprinde un laborator de betoane şi mortare şi unul pentru testarea adezivilor, dar şi către construirea unei staţii de epurare”, subliniază Ileana Nicolae.

Să fie 2012 anul în care băncile vor da „liber” la executări silite pentru marile proiecte imobiliare?

Potrivit consultanţilor din piaţă, mai bine de jumătate din totalul investiţiilor pe acest an ar putea fi reprezentate de active neperformante ale instituţiilor financiare. În ciuda condiţiilor economice dificile, băncile se arată încă mai mult sau mai puţin reticente faţă de perspectiva de scoatere la licitaţie a activelor imobiliare neperformante de mari dimensiuni. Chiar dacă […]

Potrivit consultanţilor din piaţă, mai bine de jumătate din totalul investiţiilor pe acest an ar putea fi reprezentate de active neperformante ale instituţiilor financiare.

În ciuda condiţiilor economice dificile, băncile se arată încă mai mult sau mai puţin reticente faţă de perspectiva de scoatere la licitaţie a activelor imobiliare neperformante de mari dimensiuni. Chiar dacă o serie de proiecte imobiliare – îndeosebi rezidenţiale – au intrat în insolvenţă în ultimul an, nu se poate vorbi încă de o acţiune „concertată” a instituţiilor financiare. Potrivit estimărilor companiei de consultanţă DTZ Echinox, anul ce tocmai a început ar putea face diferenţa la acest capitol. Reprezentanţii companiei estimează că în 2012 volumul achiziţiilor de proiecte imobiliare ar putea ajunge la circa 550 milioane de euro, din care mai bine de jumătate – 300 de milioane de euro, mai exact – ar putea fi reprezentate de lichidarea de către bănci a garanţiilor imobiliare pentru creditele neperformante pe care le au în portofoliu.

Efect de domino pe rezidenţial
Pe segmentul rezidenţial, scoaterea masivă pe piaţă a proiectelor cu probleme financiare ar echivala cu atingerea unei marje substanţiale de scădere a preţurilor locuinţelor – întâi pe segmentul rezidenţial nou, dar şi pe cel vechi, în mod indirect. În condiţiile în care, în ultimul an, economia autohtonă s-a stabilizat mai mult sau mai puţin, în momentul de faţă nu există o presiune economică suficient de puternică pentru a duce la un val de ieftiniri substanţiale, este de părere Ilias Papageorgiadis, CEO al companiei More Real Estate Services. În opinia sa, un asemenea scenariu depinde de alegerea băncilor. Cu alte cuvinte, când instituţiile financiare vor decide să îşi „cureţe” portofoliul de creditele neperformante pe care le au, pe piaţă va exista un adevărat „boom” de astfel de proprietăţi, iar preţurile locuinţelor noi vor scădea chiar şi cu 30-50%. Omul de afaceri grec nu este însă sigur că băncile vor alege o asemenea opţiune „universală” deocamdată, pentru că asta ar însemna să accepte să piardă o parte importantă din finanţările acordate. Cu toate acestea, anul acesta vor exista mai multe proiecte executate silit comparativ cu 2011, estimează Papageorgiadis.

Tabloul investiţiilor pe 2011
Potrivit datelor companiei DTZ Echinox, anul trecut valoarea achiziţiilor de active imobiliare s-a ridicat la 262,99 milioane de euro, în scădere cu 13% faţă de 2010. “Cele mai multe tranzacţii s-au înregistrat în sectorul de retail, chiar dacă acest sector deţine a doua poziţie în ceea ce priveşte ponderea totală a investiţiilor atrase (17,4%). Tranzacţiile vizând proiecte de tip mixt au însumat aproximativ 69% din volumul total, urmate de sectoarele rezidenţial şi office, cu un procent aproximativ egal, de 5%, şi de sectorul hotelier, cu 3,8%. După localizare, dintr-un total de 13 tranzacţii, şase sunt în Bucureşti, acesta fiind urmat de oraşe de rang secundar sau terţiar, precum Braşov, Ploieşti, Craiova, Sibiu, Piteşti, Slatina şi Baia Mare”, subliniază Bogdan Sergentu (foto), şeful departamentului de evaluări şi consultanţă al DTZ Echinox.

2012 începe în forţă: un fond de investiţii cumpără o clădire de birouri „verde” în afara Bucureştiului

Directivele Uniunii Europene vizând protecţia mediului înconjurător încep să se facă simţite şi în materie de investiţii imobiliare. Fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) a achiziţionat parcul de afaceri City Business Centre (CBC) din Timişoara, prin preluarea de la omul de afaceri Ovidiu Şandor a pachetelor majoritare de acţiuni la firmele ModaTim […]

Directivele Uniunii Europene vizând protecţia mediului înconjurător încep să se facă simţite şi în materie de investiţii imobiliare.

Fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) a achiziţionat parcul de afaceri City Business Centre (CBC) din Timişoara, prin preluarea de la omul de afaceri Ovidiu Şandor a pachetelor majoritare de acţiuni la firmele ModaTim Investment S.A. şi ModaTim Properties S.A. Proiectul de birouri este cunoscut prin faptul că se numără printre puţinele clădiri „eco” din România la ora actuală, primind titlul de Green Building of the Year din partea Romanian Green Building Council în anul 2010. „În ciuda condiţiilor economice dificile, succesul de necontestat al acestui complex de birouri premiat a atras mai multe oferte de la jucători internaţionali importanţi în ultimii trei-patru ani. Ca o primă tranzacţie instituţională semnificativă pe piaţa de birouri din afara Bucureştiului, vânzarea CBC este de o importanţă deosebită pentru această piaţă în evoluţie, demonstrând existenţa în continuare a cererii investitorilor pentru proiecte regionale, cu condiţia ca acestea să fie cu adevărat prime şi dominante”, spune Troy Javaher, managing director al Jones Lang LaSalle în România.

Ultimele două clădiri, gata până în 2013
Omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor, iniţiatorul investiţiei din centrul Timişoarei, va continua să asigure, până în 2015, administrarea întregului proiect şi se va ocupa şi de dezvoltarea corpurilor D şi E, a căror livrare este prevăzută pentru iunie 2012, respectiv finalul lui 2013. „Implicarea unui fond de investiţii de talia NEPI constituie o garanţie pentru administrarea şi evoluţia proiectului şi reprezintă, totodată, un angajament pe termen lung pe care ni-l asumăm faţă de chiriaşii noştri”, precizează Ovidiu Şandor.

City Business Centre Timişoara este un complex de birouri clasa A, situat în zona centrală a oraşului, ce va include cinci corpuri cu o suprafaţă totală de 43.000 de metri pătraţi închiriabili. În prezent, sunt date în folosinţă clădirile A, B şi C, ce însumează un total de 25.000 de metri pătraţi închiriabili şi au o rată de ocupare de peste 90%. În 2010, City Business Centre Timişoara a fost desemnat Green Building of the Year de către Romanian Green Building Council şi Office Development of the Year de către EuropeProperty.com.

Citeşte şi Până în 2020, va trebui ca toate clădirile noi să fie „verzi”. Costă sau nu mai mult să construieşti eco?

În unele oraşe, apartamentele s-au scumpit la început de an. Vezi unde

Per ansamblu, tendinţa preţurilor cerute la nivel naţional a fost una uşor ascendentă, chiar dacă evoluţiile au fost diferite în funcţie de fiecare oraş în parte. În prima lună din 2012, preţul mediu cerut la nivel naţional pentru apartamentele vechi şi noi a cunoscut o uşoară creştere faţă de decembrie 2011, pe fondul unui interes […]

Per ansamblu, tendinţa preţurilor cerute la nivel naţional a fost una uşor ascendentă, chiar dacă evoluţiile au fost diferite în funcţie de fiecare oraş în parte.

În prima lună din 2012, preţul mediu cerut la nivel naţional pentru apartamentele vechi şi noi a cunoscut o uşoară creştere faţă de decembrie 2011, pe fondul unui interes mai crescut al potenţialilor cumpărători. Astfel, valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru ianuarie a ajuns la valoarea de 999 de euro pe metru pătrat util, cu 0,8% mai mult decât pragul de 991 de euro atins în decembrie 2011. “Luna ianuarie a adus multă mişcare pe sectorul rezidenţial în majoritatea oraşelor analizate. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Braşov şi Ploieşti, +0,8%, în timp ce în Cluj a fost atinsă cea mai mare scădere. Creşterea interesului cumpărătorilor s-a manifestat şi în evoluţia principalilor indicatori ai portalului, atât în ceea ce priveşte traficul, căutările online înregistrând un record în ianuarie, dar şi ca număr de contacte”, subliniază Adrian Erimescu, directorul general al www.imobiliare.ro. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile apartamentelor sunt în prezent cu 3,1% mai mici (faţă de valoarea de 1.031 de euro pe metru pătrat util).

Braşovul, în topul scumpirilor
În ultimele treizeci şi una de zile, preţurile apartamentelor vechi şi noi din Braşov s-au majorat cu 0,8% faţă de luna decembrie, ajungând la o valoare de 866 de euro pe metru pătrat util. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul mediu actual este cu 1,7% mai mic. În luna ianuarie, locuinţele din ansamblurile rezidenţiale braşovene s-au ieftinit cu 2,2%, de la 896 de euro până la 876 de euro pe metru pătrat util – valoare cu 9,3% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, apartamentele vechi au ajuns la o medie a preţului cerut de 865 de euro pe metru pătrat util, cu 1,2% mai mult decât în decembrie.

Tot cu 0,8% s-au apreciat în ultima lună şi apartamentele din Ploieşti, acestea ajungând la un preţ mediu cerut de 878 de euro pe metru pătrat util. Valoarea actuală a locuinţelor din oraş se situează la un nivel relativ similar cu cea din ianuarie 2011.

În Timişoara, preţurile apartamentelor s-au apreciat în prima lună din 2012 cu 0,4%. Acestea au ajuns la o medie de 813 euro pe metru pătrat util, cu 1,8% mai mult decât în ianuarie 2011. În ultimele treizeci şi una de zile, apartamentele noi din oraş s-au ieftinit cu 2%, chiar dacă, pe tot parcursul anului trecut, acestea au urcat cu 7,8%. pe de altă parte, preţul cerut de proprietari şi intermediari pentru un metru pătrat de suprafaţă utilă în cazul apartamentelor vechi a ajuns la 803 euro, cu 1% mai mult decât la finalul lui 2011, respectiv cu 0,5% mai mult decât în urmă cu douăsprezece luni.

Capitala, pe lista ieftinirilor
Pe primul loc în topul celor mai mari ieftiniri din prima lună a anului se situează Clujul, cu o marjă de scădere de 0,8% a preţurilor apartamentelor vechi şi noi. Astfel, în prima lună a anului Indicele imobiliare.ro pentru acest oraş a ajuns la 940 de euro pe metru pătrat util – cu 4,6% mai puţin decât în urmă cu 12 luni. Scăderea de preţ a fost accentuată pe segmentul nou, unde preţul a suferit o contracţie de 2% în ultimele treizeci de zile, până la o medie de 887 de euro pe metru pătrat util. Pe de altă parte, preţul apartamentelor vechi a stagnat în ianuarie, creşterea cu 0,1%, până la 981 de euro pe metru pătrat util, nefiind semnificativă.

În Bucureşti, valoarea Indicelui imobiliare.ro se ridică la 1.172 de euro pe metru pătrat util. Preţul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucureşti a ajuns în luna ianuarie la valoarea de 1.366 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu 0,8% faţă de luna decembrie 2011, dar în creştere cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot cu 0,8% s-au ieftinit şi locuinţele din blocurile vechi – acestea au ajuns la o valoare de 1.084 de euro pe metru pătrat util, cu 0,4% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În Constanţa, valoarea Indicelui imobiliare.ro a scăzut cu 0,4% în prima lună din an. Apartamentele noi s-au ieftinit cu 0,2%, de la 946 până la 944 de euro pe metru pătrat util. Tendinţa s-a manifestat mai accentuat în cazul apartamentelor vechi, al căror preţ mediu a înregistrat un declin de 0,4%, până la valoarea de 918 euro pe metru pătrat util. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile solicitate pentru apartamentele din Constanţa sunt, în medie, cu doar 2% mai mici.

Vezi harta chiriilor de birouri din Bucureşti

Ponderea reînnoirilor şi renegocierilor de contracte a fost mai mică comparativ cu anul 2010, fapt ce arată o încredere crescută în piaţă. Pe parcursul anului trecut, piaţa închirierilor de birouri din Capitală a trecut printr-o perioadă de stabilitate. Potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de către Colliers International, chiriile pe acest segment nu […]

Ponderea reînnoirilor şi renegocierilor de contracte a fost mai mică comparativ cu anul 2010, fapt ce arată o încredere crescută în piaţă.

Pe parcursul anului trecut, piaţa închirierilor de birouri din Capitală a trecut printr-o perioadă de stabilitate. Potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de către Colliers International, chiriile pe acest segment nu au suferit modificări majore în 2011, chiar dacă preţurile efective au înregistrat evoluţii diferite în funcţie de fiecare zonă în parte, dar şi de clădiri. „Majoritatea proprietarilor au arătat flexibilitate, oferind stimulente precum luni gratuite de chirie sau alte stimulente de ordin financiar, pentru a creşte gradul de ocupare”, notează reprezentanţii Colliers.

Centrul şi sudul, capul şi coada clasamentului
Potrivit datelor companiei, cea mai scumpă zonă pentru închirierea de birouri în momentul de faţă este centrul Bucureştiului (CBD – Central Business District). Aici, preţurile cerute variază între 16 şi 20 de euro pe metru pătrat pe lună. Pe locul al doilea se situează zona Floreasca, cu valori de 14-17 euro pe metru pătrat pe lună, urmată fiind de piaţa Presei, unde tarifele cerute de proprietari se ridică la 16 euro pe metru pătrat pe lună. Pe locul al patrulea se clasează clădirile office din Băneasa, unde chiriile se încadrează între 13 şi 16 euro pe metru pătrat pe lună. În zona de est, valorile se ridică la 10-14 euro, în timp ce, în zonele Dimitrie-Pompeiu (Pipera) şi vest acestea ajung la 10-13 euro pe metru pătrat pe lună. Pe ultimul loc din punctul de vedere al chiriilor solicitate se situează zona de sud a Bucureştiului, unde chiriile pentru clădirile de birouri ajung la o medie de 12 euro pe metru pătrat pe lună.

Preînchirierile, din nou pe val
Anul trecut, pe piaţa office din Capitală au fost închiriaţi aproximativ 220.000 de metri pătraţi, din care aproximativ 20% au fost reînnoiri sau renegocieri ale unor contracte deja existente. Echipa de închirieri birouri a Colliers International a intermediat în 2011 tranzacţii de peste 55.000 de metri pătraţi de spaţii în clădiri de clasa A. Reprezentanţii companiei estimează că, în anul ce tocmai a început, cererea va fi determinată în continuare de procesele de optimizare a spaţiilor. Cum unele dintre contractele de închiriere existente se vor apropia de finalizare, chiriaşii vor trebui să îşi caute un nou spaţiu pentru a-şi desfăşura activitatea. „Lipsa spaţiilor mari, de peste 3.000 de metri pătraţi, va conduce implicit la reluarea preînchirierilor. De aceea, cererea se va situa probabil la o valoare similară cu cea din anul 2011 sau va creşte nesemnificativ”, arată specialiştii Colliers. Aceştia estimează că, din totalul de 170.000 de metri pătraţi de spaţii office ce urmează să fie livrate în Capitală în următorii doi ani, aproximativ 65.000 vor face obiectul unor preînchirieri.

Noul regulament al BNR e oficial în vigoare! Cum vor fi afectaţi solicitanţii de credite pentru locuinţe

Intenţia băncii centrale este de a încuraja împrumuturile în moneda naţională, acestea beneficiind de un nivel mai redus al avansului minim necesar. Începând de ieri, a intrat în vigoare noul regulament de creditare impus de Banca Naţională Română (BNR). Chiar dacă unele bănci au întârziat în a le pune în aplicare, este doar o chestiune […]

Intenţia băncii centrale este de a încuraja împrumuturile în moneda naţională, acestea beneficiind de un nivel mai redus al avansului minim necesar.

Începând de ieri, a intrat în vigoare noul regulament de creditare impus de Banca Naţională Română (BNR). Chiar dacă unele bănci au întârziat în a le pune în aplicare, este doar o chestiune de timp până când acestea se vor alinia la noile norme. Pe piaţa imobiliară, principala schimbare constă în majorarea avansurilor solicitate pentru acordarea de credite ipotecare.

Astfel, pentru creditele în euro, suma minimă necesară pe care ar trebui să o deţină un solicitant care obţine venituri în moneda naţională s-ar ridica la 25% din valoarea imobilului ce urmează a fi achiziţionat. Spre comparaţie, până acum, un avans maxim solicitat de către bănci în cazul unui astfel de împrumut se ridica la doar 20%. Pentru creditele în alte valute decât euro, avansul minim se va ridica la 40% din valoarea proprietăţii. Avantajate sunt persoanele care obţin salarii în euro sau în alte valute (sau indexate la cursul de schimb al respectivelor valute) – acestea vor putea accesa credite în monezile respective cu un avans de doar 20%.

Măsurile aplicate de către BNR sunt menite să încurajeze împrumuturile în moneda naţională. Astfel, pentru creditele în lei, avansul minim solicitat se ridică la doar 15%. Cele mai avantajoase rămân însă, de departe, împrumuturile ipotecare Prima Casă. Astfel, aplicanţii la programul guvernamental vor putea accesa în continuare credite pentru locuinţe dispunând de doar 5% din valoarea imobilului.

Vrei un alt credit decât Prima Casă? Cât poţi împrumuta
În ceea ce priveşte creditele ipotecare, norma nu prevede modificarea gradelor de îndatorare. În prezent, gradul mediu de îndatorare pentru creditele ipotecare în euro este de 50%, cu un maximum de 60%. Acesta diferă însă de la bancă la bancă şi este corelat cu profilul de risc al clientului şi politicile de risc ale fiecărei bănci.

Deocamdată, diferenţa încă mare de dobânzi între creditele în euro şi cele în moneda naţională permite accesarea unor sume mai mici la creditele în lei. Astfel, o familie în care ambii parteneri câştigă venitul mediu pe economie (cumulat însemnând 2.914 lei, potrivit datelor pe luna decembrie 2011), fără copii şi alte persoane în întreţinere, fără alte rate lunare, poate obţine un credit (ipotecar standard) în valoare de 40.000 de euro, pe 30 de ani, pentru care plăteşte o rată lunară de 273 de euro. Dacă ar contracta creditul în lei, ar obţine un credit în valoare de 130.000 lei, echivalentul a aproximativ 30.000 euro, pe 30 de ani, pentru care ar plăti o rată lunară de 1.189 lei.

Anca Bidian, CEO Kiwi Finance

Cum vor afecta aceste restricţii piaţa achiziţiilor de locuinţe prin credite ipotecare? Mai întâi de toate, ar fi extrem de utilă o privire aruncată asupra structurii acestei pieţe. Potrivit datelor BNR, la finele lunii decembrie a anului trecut, soldul creditelor pentru locuinţe acordate de către bănci ajunsese la o valoare de 7,75 de miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 975 de milioane de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2010 (când soldul creditelor se ridica la circa 6,775 de miliarde de euro). Cu alte cuvinte, pe parcursul lui 2011, românii au contractat credite pentru locuinţe în valoare de aproximativ un miliard de euro. Interesant este că, în perioada menţionată, soldul creditelor în lei a scăzut – chiar dacă într-o măsură infimă, cu circa 18 milioane de euro -, în vreme ce valoarea împrumuturilor în euro s-a majorat substanţial, cu peste un miliard de euro. Cu alte cuvinte, comportamentul financiar al românilor merge în evident contrasens cu direcţia dată de BNR, prin stimularea împrumuturilor în lei.

Statisticile privitoare la programul Prima Casă arată că, anul trecut, o proporţie covârşitoare din volumul noilor credite pentru locuinţe au fost (co)garantate de către stat. Potrivit datelor furnizate www.imobiliare.ro de către Fondul naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), pe tot parcursul anului trecut au fost acordate circa 20.000 de credite prin intermediul Prima Casă, cu o valoare totală a garanţiilor de circa 750 milioane de euro.

Impact limitat asupra segmentului mediu

În acest context, dat fiind faptul că cele mai multe credite ipotecare sunt acordate prin intermediul Prima Casă, Iulian Niculae, directorul general al agenţiei Victoria Consult, crede că efectul noului regulament asupra pieţei creditelor ipotecare per ansamblu va fi unul restrâns, în vreme ce achiziţiile prin programul guvernamental nu vor fi afectate. Că segmentul locuinţelor cu preţuri medii nu va resimţi puternic impactul noilor măsuri este de părere şi Dan Ion Stoian, manager Finanţări Investiţii Imobiliare în cadrul Centrului de Investiţii Imobiliare Bucureşti al BCR. Acesta îşi motivează părerea prin acelaşi argument, respectiv că, pe segmentul creditelor pentru locuinţe, cele mai multe achiziţii au loc cu ajutorul programului guvernamental.

Celelalte ipotecare pot resimţi scăderi semnificative

Altfel stau însă lucrurile când vine vorba de creditele ipotecare din portofoliul propriu al băncilor, altele decât cele garantate de către stat. Dan Ion Stoian anticipează că, pe acest segment, va avea loc o scădere drastică a împrumuturilor, ce ar putea ajunge şi la jumătate din valoarea actuală. În categoria „celorlalte ipotecare” se încadrează, de regulă, împrumuturile cu valori mai mari, pentru că segmentul mediu se concentrează în acest moment pe bugetul impus de programul guvernamental.

Pe de altă parte, Iulian Niculae este de părere că nici chiar pe acest din urmă segment efectele restricţiilor BNR nu vor fi unele covârşitoare. Asta pentru că, motivează el, o bună parte dintre cumpărătorii care accesează alt tip de credite ipotecare au de obicei o sumă importantă de bani la dispoziţie (sunt de obicei clienţi care vor să-şi facă un upgrade de locuinţă şi au vândut deja o proprietate), nefiind deci foarte afectaţi de majorarea avansului minim. În plus, precizează el, în perioada aceasta, cei mai mulţi cumpărători încearcă să evite contractarea unor credite foarte mari de la bănci, încercând pe cât posibil să-şi „rotunjească” bugetele din surse proprii.

În opinia lui Niculae, cei mai afectaţi de noile condiţii vor fi tot clienţii cu venituri medii spre joase, mai exact cei care se situează pe un segment de piaţă ce se pliază pe condiţiile Prima Casă, fără a fi totuşi eligibili pentru acest program.

Mallul craiovean Electroputere Park va avea un nou chiriaş

Un nou magazin de încălţăminte şi accesorii va fi la dispoziţia clienţilor din luna martie. Retailerul autohton de pantofi şi accesorii IL Passo va deschide, la începutul lunii martie, o nouă unitate comercială, în mallul Electroputere Park (foto) din Craiova. Aceasta va ocupa un spaţiu comercial de peste 100 de metri pătraţi şi va necesita […]

Un nou magazin de încălţăminte şi accesorii va fi la dispoziţia clienţilor din luna martie.

Retailerul autohton de pantofi şi accesorii IL Passo va deschide, la începutul lunii martie, o nouă unitate comercială, în mallul Electroputere Park (foto) din Craiova. Aceasta va ocupa un spaţiu comercial de peste 100 de metri pătraţi şi va necesita o investiţie de peste 200.000 de euro. “Sunt încântat să anunţ deschiderea noului nostru magazin, primul din Oltenia. Craiova este un punct important pe harta Il Passo şi mă bucur că începem anul în forţă. Vom continua să ne extindem reţeaua în 2012”, subliniază Petru Chiriac, managing partner al Il Passo. Magazinul va fi cel de-al 11-lea operat de Il Passo la nivel naţional, precum şi primul din Craiova. În prezent, retailerul autohton operează zece magazine, dintre care cinci în Bucureşti, câte unul în Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi şi Timişoara şi o unitate comercială funcţională online.

Înainte de deschiderea oficială a centrului comercial Electroputere Park, programată pentru luna noiembrie a anului trecut, dezvoltatorii proiectului au anunţat extinderea acestuia până la o suprafaţă închiriabilă de 71.000 de metri pătraţi, faţă de 55.000 de metri pătraţi, pentru cât fusese proiectat iniţial. Printre ancorele mallului se numără, pe lângă hipermarketul Auchan, şi unii dintre cei mai importanţi retaileri de modă activi pe piaţa locală – H&M, Inditex (cu brandurile Zara, Bershka, Pull&Bear şi Stradivarius), C&A şi New Yorker.