Paradoxul retailului românesc: stoc insuficient vs. oraşe suprasaturate şi proiecte cu probleme

Jucătorii din domeniu vorbesc despre potenţialul substanţial al acestei pieţe, dar îi recunosc şi deficienţele. Segmentul autohton de retail se numără printre cele mai atractive din regiune atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru retaileri. Cu toate acestea, o bună parte dintre proiectele de profil întâmpină dificultăţi în perioada actuală. Iată două dintre concluziile […]

Jucătorii din domeniu vorbesc despre potenţialul substanţial al acestei pieţe, dar îi recunosc şi deficienţele.

Segmentul autohton de retail se numără printre cele mai atractive din regiune atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru retaileri. Cu toate acestea, o bună parte dintre proiectele de profil întâmpină dificultăţi în perioada actuală. Iată două dintre concluziile aparent paradoxale ce au putut fi desprinse în cadrul forumului organizat de publicaţia EuropaProperty cu ocazia decernării Premiilor în Real Estate pentru Europa de Sud-Est.

O piaţă aflată încă la început
Georgiana Andrei, directorul departamentului de retail al Colliers International, este de părere că, în ciuda volumului de spaţii comerciale livrat în ultimii ani, piaţa românească de retail se află încă la începutul dezvoltării sale. Asta atât din punctul de vedere al stocului existent de spaţii comerciale moderne, cât şi din cel al retailerilor prezenţi pe piaţă. În primul caz, luând doar exemplul Bucureştiului, acesta mai are încă suficient loc de crescut, volumul de spaţii comerciale raportat la mia de locuitori situându-se încă sub media europeană.

Şi din punctul de vedere al retailerilor, capitala autohtonă se numără printre primele vizate pentru expansiune. Andrew Hardy, managing partner al companiei Red Development, oferă exemplul brandurilor britanice, care se află în căutarea unor pieţe emergente pe care să se extindă, dat find că ţara lor de origine este deja saturată la acest capitol. România oferă avantajul că, deşi veniturile sunt sensibil mai mici decât în alte ţări mai dezvoltate, o bună parte din acestea sunt cheltuite pe articole de fashion. Totuşi, pentru ca piaţa să crească cu adevărat, este nevoie în primul rând ca finanţarea să redevină accesibilă, iar activitatea de construcţii să ia din nou avânt, spune Georgiana Andrei.

Stocul sucevean de retail, mai mare decât în Varşovia
În ciuda potenţialului de creştere oferit de retailul autohton, acesta are totuşi şi probleme importante. Este vorba nu doar de exemplele de centre comerciale intrate în insolvenţă, ci şi de mallurile care au au un grad mare de neocupare sau se confruntă cu un nivel de scăzut de vânzări în rândul retailerilor. Cum se explică toate acestea într-o ţară care nu are destule spaţii comerciale moderne? Andrew Hardy estimează că, în momentul de faţă, 75% din stocul de retail din România nu este adecvat cerinţelor pieţei şi standardelor internaţionale – din punctul de vedere al localizării, structurii sau mixului de chiriaşi.

La aceasta reprezentanta Colliers adaugă că, deşi piaţa per ansamblu mai are loc de creştere, există şi oraşe supraaglomerate la acest capitol. Într-un oraş de mărimea a treia ca Suceava, exemplifică aceasta, fiecărui locuitor îi corespune un metru pătrat de spaţii moderne de retail. Spre comparaţie, în Varşovia, unui locuitor îi revine 0,6 metri pătraţi.

O altă explicaţie pentru dificultăţile întâmpinate de centrele comerciale din afara Capitalei constă în puterea mai redusă de cumpărare a populaţiei. Potrivit Georgianei Andrei, în Bucureşti nivelul vânzărilor este aproape dublu comparativ cu celelalte mari oraşe ale ţării, efectele recesiunii fiind mai reduse. Acesta este şi motivul pentru care majoritatea comercianţilor nou-intraţi spre piaţă se îndreaptă în primul rând spre Capitală.

Tranzacţii-record pe piaţa închirierilor de birouri. Băncile, cei mai „grei” jucători în 2011

Deşi însemnate, contractele semnate în acest an nu le depăşesc totuşi ca volum pe cele din 2010. În ultimele două luni au fost încheiate două tranzacţii de amploare pe piaţa închirierilor de birouri. La începutul lunii martie, oficialii Jones Lang LaSalle făceau publică mutarea sediului Volksbank România într-un spaţiu de aproximativ 8.000 de metri pătraţi […]

Deşi însemnate, contractele semnate în acest an nu le depăşesc totuşi ca volum pe cele din 2010.

În ultimele două luni au fost încheiate două tranzacţii de amploare pe piaţa închirierilor de birouri. La începutul lunii martie, oficialii Jones Lang LaSalle făceau publică mutarea sediului Volksbank România într-un spaţiu de aproximativ 8.000 de metri pătraţi în clădirea Nusco Tower din zona de nord a Capitalei. Aceasta reprezenta, la vremea respectivă, cea mai mare tranzacţie din 2011 pe acest segment. La nici două luni mai târziu însă, recordul a fost depăşit. Astfel, săptămâna aceasta oficialii UniCredit Business Partner au spus că, începând cu luna noiembrie a acestui an, sediul companiei va fi mutat într-un spaţiu de 10.000 de metri pătraţi în cadrul complexului Novo Park, din Pipera.

Peste 60% mai multe spaţii office închiriate în T1
Cele două evenimente par să sprijine părerea câtorva jucători din piaţă potrivit căreia segmentul office autohton se află pe drumul spre stabilizare. „Cele două tranzacţii reprezintă într-adevăr semne ale revigorării pieţei de birouri, însă nu sunt singurele. Numărul tranzacţiilor din primul trimestru al acestui an a fost în creştere în comparaţie cu ultimii doi ani şi sunt semne că acest trend se va menţine”, subliniază Sorin Macoveiu, consultant în cadrul departamentului de birouri al Cushman&Wakefield România. Potrivit unui raport de piaţă realizat recent de compania de consultanţă King Sturge, volumul închirierilor de birouri ce au avut loc în primul trimestru al acestui an se ridică la circa 50.000 de metri pătraţi, ceea ce reprezintă o creştere de peste 60% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Reprezentantul Cushman&Wakefield nu exclude posibilitatea ca anul acesta sunt să mai aibă loc tranzacţii similare pe piaţa office a Capitalei – chiar dacă acestea nu ar atinge poate acelaşi volum, s-ar putea situa totuşi la un nivel apropiat. În momentul de faţă, băncile se numără printre cei mai activi jucători pe segmentul închirierilor de birouri, alături de sectoare precum IT sau Pharma.

Dealurile din 2010, încă pe primul loc
Chiar dacă cele două contracte de închiriere încheiate de instituţiile de credit se situează la un nivel rezonabil, acestea nu se ridică totuşi la înălţimea recordurilor stabilite anul trecut. Astfel, în urmă cu aproximativ un an reprezentanţii companiei DTZ Echinox anunţau închirierea unei clădiri de birouri cu o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi în zona Victoriei din Bucureşti de către centrul medical Sanador, cu scopul de a deschide în cadrul imobilului un spital generalist. O altă tranzacţie de amploare a fost făcută publică în vara anului trecut de către The Advisers/Knight Frank. Oracle România semna la vremea aceea un contract de închiriere pentru o suprafaţă de aproximativ 14.000 de metri pătraţi în zona Calea Floreasca – Barbu Văcărescu. Jumătate din această suprafaţă reprezenta o prelungire a şederii în clădirea Oracle Tower, acesteia adăugându-i-se un spaţiu suplimentar de 7.000 de metri pătraţi în clădirea Nusco Tower.

Transformarea României în centrul logistic al ECE ar putea creşte PIB cu 25 mld. euro până în 2025

Valorificarea oportunităţilor oferite de portul Constanţa se numără printre factorii ce ar contribui la accelerarea dezvoltării economice a ţării. Adoptarea unor politici adecvate în domeniul transportului şi logisticii ar putea adăuga până la 25 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României (PIB) până în 2025 şi ar putea duce la crearea a […]

Valorificarea oportunităţilor oferite de portul Constanţa se numără printre factorii ce ar contribui la accelerarea dezvoltării economice a ţării.

Adoptarea unor politici adecvate în domeniul transportului şi logisticii ar putea adăuga până la 25 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României (PIB) până în 2025 şi ar putea duce la crearea a 150.000 de noi locuri de muncă. Aceasta este concluzia desprinsă în urma unui seminar organizat de Archicom, European Gateways Platform, Dutch-Romanian Network, Camera de Comerţ Româno-Olandeză şi PricewaterhouseCoopers (PwC) România. „România, cu poziţionarea sa geografică strategică, ar putea atrage o parte importantă a traficului de mărfuri venind din Asia către Europa Centrală şi de Est, dacă ar exista un regim fiscal şi legislativ adecvat. Am observat deja o creştere solidă a exporturilor României în ultimul an. Suntem încrezători că, dacă s-ar adopta politicile necesare în domeniul transportului şi logisticii, exporturile României ar putea să crească încă şi mai mult, prin adăugarea bunurilor re-exportate provenind din Asia sau chiar a produselor semifabricate şi intermediare care ar fi asamblate în România şi livrate la export”, explică Peter de Ruiter, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Olandeze, precum şi partener şi şeful departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

Mărfurile din Asia de Est ajung în regiune pe o rută ocolitoare
Robin Martens, directorul executiv al European Gateways Platform şi directorul general al Archicom România, estimează că circa 20 de miliarde de tone de mărfuri vrac ce provin în principal din Asia de Est şi Orientul Mijlociu nu ajung direct în Europa Centrală şi de Est, ci tranzitează mai întâi statele din zona de nord-vest a continentului. „Acest lucru se datorează în principal faptului că statele din nord-vestul Europei, aşa cum sunt Olanda, Germania şi Belgia, oferă un cadru fiscal foarte atractiv pentru transportatorii de marfă şi operatorii logistici, având totodată capacităţi de infrastructură foarte bune, atât în ceea ce priveşte infrastructura portuară, cât şi coridoare logistice de interior, porturi interioare şi sisteme de transport intermodal eficiente. Însă pentru bunurile venind dintre Asia, rutele mai lungi înseamnă costuri mai mari, timpi de livrare mai lungi şi emisii mai mari de gaze cu efect de seră”, subliniază Martens.

Soluţii pentru atragerea transportatorilor către România
Participanţii la seminar au relevat faptul că cele mai multe dintre îmbunătăţirile legislative necesare pentru a îmbunătăţi statutul României de centru logistic al Europei Centrale şi de Est au costuri neglijabile pentru bugetul public pe termen scurt, dar ar putea genera beneficii majore la acest capitol pe termen mediu şi lung. Câteva soluţii propuse în acest sens au fost: plata TVA la import prin decont pentru toate companiile, indiferent de valoarea importurilor; reprezentarea fiscală globală; oferirea de avantaje suplimentare pentru Agenţii Economici Autorizaţi; vămuirea mărfurilor în interiorul ţării; implementarea unei strategii de transport inter-modal în România; educaţia în domeniul logistic şi al lanţurilor de aprovizionare în cadrul universităţilor din România.

Premiile în Real Estate pentru Europa de Sud-Est, la Bucureşti: 300 de companii şi proiecte nominalizate, 171 de semifinalişti

În cadrul ceremoniei vor fi înmânate 23 de titluri către consultanţi, dezvoltatori, bănci, arhitecţi, case de avocatură sau retaileri. Pe 19 mai se vor acorda la Bucureşti (hotelul Athenee Palace Hilton) Premiile în Real Estate pentru Europa de Sud-Est, eveniment organizat de publicaţia internaţională EuropaProperty. La ceremonie vor lua parte companii şi specialişti de top […]

În cadrul ceremoniei vor fi înmânate 23 de titluri către consultanţi, dezvoltatori, bănci, arhitecţi, case de avocatură sau retaileri.

Pe 19 mai se vor acorda la Bucureşti (hotelul Athenee Palace Hilton) Premiile în Real Estate pentru Europa de Sud-Est, eveniment organizat de publicaţia internaţională EuropaProperty. La ceremonie vor lua parte companii şi specialişti de top din piaţa imobiliară locală şi regională. „Sunt încântat să urez bun-venit la cea de-a şasea ediţie a Premiilor în Real Estate pentru Europa de Sud-Est acestui grup de profesionişti de succes. Sponsorii, participanţii şi membrii juriului sunt cu toţii reprezentanţi de top ai pieţei europene şi sud-est europene, ceea ce confirmă faptul că acest eveniment reprezintă un punct de referinţă pentru industrie”, subliniază Craig Smith, directorul şi fondatorul publicaţiei EuropaProperty.

„Greii” din industrie, sub lupa juriului
Premiile vor fi acordate pe 25 de categorii, printre care se numără: developerul office al anului, developerul rezidenţial al anului, cea mai bună agenţie de retail, office, rezidenţială sau de industrial, cea mai bună bancă sau casă de avocatură, cel mai bun proiect office, de retail, rezidenţial sau industrial, cel mai bun arhitect sau cel mai bun retailer. Pentru a decide câştigătorii la aceste categorii, organizatorii evenimentului au avut de ales dintr-o masă de 300 de companii şi proiecte nominalizate, dintre care au selectat 171 de semifinalişti. Printre companiile de consultanţă ce ar putea fi premiate la mai multe categorii în cadrul evenimentului se numără: CB Richard Ellis, Coldwell Banker, Colliers International, DTZ, Cushman&Wakefield, Jones Lang LaSalle, King Sturge, The Advisers/Knight Frank.

Pentru categoria „Proiectul anului” vor concura câştigătorii din sectoarele de birouri, retail, industrial şi rezidenţial. Proiectele vor fi notate în funcţie de design, calitatea construcţiei şi eficienţa clădirii, localizare, respectarea standardelor de protecţie a mediului, precum şi succesul din punct de vedere comercial.

Titlul de „Compania anului” va fi acordat unuia dintre dezvoltatorii sau agenţiile câştigătoare pe cele patru segmente ale pieţei. Companiile vor fi evaluate în funcie de contribuţia generală a acestora la ansamblul pieţei, în funcţie de succesul lor comercial, de conducere şi de cota de piaţă.

De ce stă pe loc Prima Casă 4?

Modificarea condiţiilor de acordare a împrumuturilor ridică probleme băncilor care au sarcina de a-şi elabora normele interne de creditare. O bună parte dintre cei care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă în momentul de faţă aşteaptă cu inima la gură să poată accesa din nou un credit Prima Casă. Deşi premierul Emil Boc previziona că a […]

Modificarea condiţiilor de acordare a împrumuturilor ridică probleme băncilor care au sarcina de a-şi elabora normele interne de creditare.

O bună parte dintre cei care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă în momentul de faţă aşteaptă cu inima la gură să poată accesa din nou un credit Prima Casă. Deşi premierul Emil Boc previziona că a patra etapă a programului va demara după Paşte, acest lucru nu s-a întâmplat nici acum. Unele voci din piaţă explică această întârziere prin faptul că Guvernul nu a publicat contractul-cadru de colaborare cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM, ne-a explicat însă că acest contract este deja pregătit, în urma negocierilor dintre Guvern şi fond. Motivul pentru care încă nu poate fi publicat este că până acum nu au fost aprobate de către Banca Naţională a României (BNR) normele de participare a băncilor la cea de-a patra etapă a programului. „Până când nu vor fi semnate aceste norme, nu va putea fi publicat nici contractul-cadru”, subliniază Şaramet. Acesta estimează că, din momentul în care normele băncilor participante la program vor fi aprobate, va dura încă două-trei zile până ca Guvernul să publice contractul-cadru.

În terenul cui e mingea?
La rândul său, Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR, are o explicaţie pentru întârzierea programului guvernamental. „Până acum nicio bancă comercială nu a depus normele de creditare. În momentul în care acestea vor fi depuse, vor fi analizate rapid. Dacă sunt necesare anumite lămuriri, acestea vor fi solicitate băncii respective”, subliniază el. Şteţ precizează că, până acum, solicitările instituţiilor financiare către BNR au fost analizate şi aprobate rapid – în termen de câteva zile sau o săptămână, în anumite cazuri. În momentul de faţă, aşadar, „mingea” se află în terenul băncilor, acestea având sarcina de a analiza oportunitatea participării la noua variantă a programului.

Care este motivul pentru care instituţiile de credit întârzie cu elaborarea normelor de creditare? Se pare că modificările aduse de noua variantă a programului Prima Casă ridică mai multe dificultăţi decât s-ar fi crezut iniţial. „Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire la Ministerul de Finanţe cu BNR pentru a se clarifica anumite aspecte privind mărimea avansului şi situaţia garanţiilor”, ne-a explicat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Acesta precizează că în cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de detalii tehnice dictate de schimbările aduse de către Executiv programului, cum ar fi: ce se întâmplă cu locuinţele dacă apar rău-platnici – cine execută imobilul, cum sunt împărţiţi banii între stat şi bancă etc.

Nu toate băncile pot da credite cu avans de 5% şi un risc mai ridicat
Gheţea recunoaşte că, date fiind modificările la Prima Casă, nu toate băncile participante până acum vor fi probabil interesate. Astfel, nu toate instituţiile de credit au o politică care să le permită să acorde un credit ipotecar cu un avans de doar 5%, în condiţiile unui risc mai ridicat. În acest context, fiecare bancă va decide pe cont propriu dacă se poate încadra în noile condiţii de creditare şi va lua acţiona în consecinţă. Preşedintele CEC Bank a precizat că instituţia pe care o reprezintă lucrează momentan la propriile norme de creditare şi estimează că acestea vor fi depuse către BNR până la sfârşitul lunii mai.

Ce se întâmplă în piaţă
Între timp, piaţa rezidenţială resimte din plin absenţa programului Prima Casă. Beatrice Dumitraşcu, managing partner al agenţiei Coldwell Banker Titan, spune că, în condiţiile în care cea mai mare cerere de apartamente pe segmentul mediu vine din partea aplicanţilor la un credit Prima Casă, stoparea acestui program se vede imediat. „Nu-ţi mai intră oamenii cu aceeaşi frecvenţă pe uşă”, spune ea.

Unii jucători din piaţă încearcă însă să vină cu alternative la programul guvernamental. Compania autohtonă Conarg Real Estate a vândut în primele patru luni ale acestui an 64 de apartamente în ansamblurile Răsărit de Soare şi Quadra 2. Spre deosebire de anul trecut însă, când majoritatea cumpărătorilor au beneficiat de un credit Prima Casă, în 2011 ponderea acestui tip de tranzacţii a scăzut. „În condiţiile în care plafonul pentru Prima Casă a fost epuizat în primele luni ale anului, iar majoritatea celor care au mai beneficiat de el au fost cumpărători din piaţa veche, am sesizat o creştere pentru finanţarea prin programul de rate proprii”, spune Romeo Căzănescu, directorul general al companiei.

Timişoara, prima oprire într-un turneu imobiliar naţional. O piaţă în curs de stabilizare?

Iniţiatorul campaniei „Imobiliarele sunt bune” şi fondatorul Clubului Profesioniştilor în Imobiliare au poposit în oraşul din vestul ţării pentru a discuta despre problemele şi oportunităţile oferite de piaţa imobiliară locală. Timişoara este primul oraş al ţării (în afară de Bucureşti) în care s-au oprit doi jucători care îşi propun să responsabilizeze şi, totodată, să reabiliteze […]

Iniţiatorul campaniei „Imobiliarele sunt bune” şi fondatorul Clubului Profesioniştilor în Imobiliare au poposit în oraşul din vestul ţării pentru a discuta despre problemele şi oportunităţile oferite de piaţa imobiliară locală.

Timişoara este primul oraş al ţării (în afară de Bucureşti) în care s-au oprit doi jucători care îşi propun să responsabilizeze şi, totodată, să reabiliteze imaginea domeniului imobiliar. Astăzi a avut loc o conferinţă la care au participat Ilias Papageorgiadis, iniţiatorul campaniei „Imobiliarele sunt bune”, şi Adrian Erimescu, directorul general al www.imobiliare.ro şi fondatorul Clubului Profesioniştilor în Imobiliare (CPI).

Preţurile apartamentelor, în uşoară creştere
În concordanţă cu celelalte mari oraşe ale ţării, anumite segmente ale pieţei rezidenţiale timişorene dau semne de revenire. Potrivit unei analize realizate de www.imobiliare.ro, după trei ani de scăderi succesive, evoluţia preţului solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari, intermediari şi dezvoltatori a fost ascendentă în primul trimestru al anului. Astfel, valoarea Indicelui imobiliare.ro înregistrată la finalul primului trimestru a fost de 798 euro pe metru pătrat util, cu 1,4% mai mare decât valoarea înregistrată la finalul lunii decembrie 2010 (787 euro pe metru pătrat util). În ciuda faptului că apartamentele din Timişoara au cunoscut cea mai mare devalorizare anul trecut (18%), acestea au început să recupereze din terenul pierdut.

Deşi nu atât de pregnant ca segmentul apartamentelor, şi preţurile caselor şi vilelor scoase la vânzare în oraşul din vestul ţării dau semne de stabilizare. Casele şi vilele vechi, construite înainte de 1990, au înregistrat o scădere de preţ semnificativă, de peste 14%. Casele şi vilele noi, însă, au cunoscut o evoluţie diferită în acest interval, apreciindu-se cu 0,1%.

Potrivit datelor www.imobiliare.ro, în primul trimestru şi preţul terenurilor, categoria imobiliară cea mai afectată de criză, a cunoscut o oarecare stabilitate în Timişoara şi în localităţile învecinate.

Un mediu de afaceri corect şi transparent
Campania „Imobiliarele sunt bune” a fost lansată săptămâna trecută la Bucureşti şi îşi propune să responsabilizeze profesioniştii şi experţii imobiliari din România, pentru crearea unui mediu de afaceri corect şi transparent. Aceasta este suţinută de jucători importanţi ai pieţei imobiliare. „Mă consider unul dintre profesioniştii implicaţi în sectorul imobiliar din România. Am valori morale şi respect de sine. Vreau să reuşesc prin muncă susţinută. Poate că sunt străin, însă trăiesc în România şi cred, cu tărie, în viitorul acestei ţări. Sprijin „Imobiliarele sunt bune” şi vreau să fac parte din „majoritatea profesioniştilor” pe care România îi are. Noi suntem parte din viitorul acestei ţări”, spune Ilias Papageorgiadis.

CPI, o punte spre colaborare
La acelaşi scop subscrie şi Clubul Profesioniştilor în Imobiliare, prima platformă de educare şi networking în piaţa imobiliară din România, eveniment organizat în fiecare lună de către www.imobiliare.ro. “Clubul a fost creat din dorinţa de a lucra într-o piaţă imobiliară profesionistă. De aceea, dorim să ne cunoaştem unii pe alţii, în vederea unei mai bune colaborări în afaceri. Credem că la baza semnării unui contract sau a unui parteneriat stă contactul uman direct şi încrederea dată de acesta nu poate fi înlocuită de nici un discount sau beneficiu material propus. În al doilea rând, ne dorim să găsim împreună soluţii. Ştim cu toţii cât de afectată a fost piaţa imobiliară în contextul crizei, dar credem că este timpul pentru o nouă abordare. Prin întâlnirile Clubului Profesioniştilor în Imobiliare ne dorim să ridicăm probleme, să dezbatem, să dăm exemple şi să găsim împreună soluţii, într-un nou mod de a face afaceri în piaţa imobiliară: prin colaborare”, spune Adrian Erimescu.

Două cărţi despre real estate-ul românesc
În cadrul conferinţei Ilias Papageorgiadis a lansat două cărţi despre real estate-ul autohton: „Prin labirintul imobiliarelor şi alte întâmplări adevărate” şi „100 mici secrete pentru investiţii imobiliare de succes”. Cele două volume oferă posibilitatea înţelegerii mecanismelor din piaţa imobiliară – atât a celor dinainte, cât şi a celor de după criză.

Lindab România livrează materiale pentru construcţia unei fabrici de medicamente Nycomed din Rusia

Valoarea casetelor de faţadă exportate până acum pentru acest proiect se ridică la aproximativ 260.000 de euro. Lindab România colaborează la construcţia unei fabrici pentru producătorul internaţional de produse farmaceutice Nycomed la Yaroslavl, Rusia. Divizia Profile Componente a companiei, care gestionează realizarea faţadei clădirii, a livrat până acum către Rusia materiale în valoare de 260.000 […]

Valoarea casetelor de faţadă exportate până acum pentru acest proiect se ridică la aproximativ 260.000 de euro.

Lindab România colaborează la construcţia unei fabrici pentru producătorul internaţional de produse farmaceutice Nycomed la Yaroslavl, Rusia. Divizia Profile Componente a companiei, care gestionează realizarea faţadei clădirii, a livrat până acum către Rusia materiale în valoare de 260.000 de euro şi urmează să mai exporte necesarul pentru încă un corp de clădire. „Nycomed este primul proiect livrat din Lindab România către Rusia, iar în acest moment mai avem în pregătire încă două livrări în formulă similară”, spune Andrei Sulyok, director general al Lindab România.

Investiţia totală în construcţia fabricii din Yaroslavl (foto) se ridică la 75-85 milioane de euro, iar lucrările se află în curs de finalizare. „Date fiind condiţiile climatice extreme din zona Yaroslavl, ierni foarte lungi şi reci şi veri scurte, dar fierbinţi, o atenţie deosebită a fost acordată termoizolării corecte a clădirii”, explică Ioan Farcaş, managerul de marketing al companiei.

Cushman&Wakefield România, prima companie românească certificată RICS

Deşi pe piaţa locală activează mai mulţi membri independenţi ai Royal Institution of Chartered Surveyors, acesta este primul certificat acordat unei companii. Cushman&Wakefield România a primit acreditarea Royal Institution of Chartered Surveyors (RICS), devenind astfel prima companie de consultanţă de pe piaţa locală ce deţine un astfel de certificat. “Noutatea acestei acţiuni pentru România constă […]

Deşi pe piaţa locală activează mai mulţi membri independenţi ai Royal Institution of Chartered Surveyors, acesta este primul certificat acordat unei companii.

Cushman&Wakefield România a primit acreditarea Royal Institution of Chartered Surveyors (RICS), devenind astfel prima companie de consultanţă de pe piaţa locală ce deţine un astfel de certificat. “Noutatea acestei acţiuni pentru România constă în asumarea regulilor RICS de conduită etică şi profesională la nivelul întregii companii, reguli aplicate tuturor serviciilor oferite clienţilor noştri. Certificatul obţinut de compania noastră este un prim pas în regularizarea serviciilor pentru sectorul imobiliar de la noi din ţară”, spune Doiniţa Ilie, membru al RICS şi director asociat al Cushman&Wakefield România.

Compania activează pe piaţa autohtonă prin intermediul a două birouri (Bucureşti şi Timişoara) şi are în componenţa boardului director şase membri RICS independenţi: Răzvan Gheorghe (partener şi managing director Cushman&Wakefield România), Costel Florea (partener şi directorul departamentului Capital Markets), Doiniţa Ilie (director asociat şi şefa departamentului de marketing), Felicia Vasiu (asociat şi director al sucursalei din Timişoara), Cristina Dumitrache (asociat şi director al departamentului de retail internaţional) şi Silviu Ionici (asociat şi director al departamentului de property&asset management). “Activez în domeniul imobiliar din România de 18 ani, timp în care serviciile oferite de compania noastră s-au dezvoltat şi au crescut organic, atât ca cifră de afaceri dar şi calitativ, prin diversificare. Aderarea la cele mai înalte standarde etice şi profesionale oferite de această prestigioasă instituţie RICS este foarte importantă în activitatea noastră de business”, subliniază Răzvan Gheorghe (foto).

Un singur tip de proprietăţi rezidenţiale dă semne de ieşire din criză. Vezi care

După trei ani de scăderi continue, preţurile pe un anumit segment dau semne de stabiilizare. Deşi datele oficiale indică ieşirea din recesiune a economiei autohtone, anumite segmente ale pieţei imobiliare întârzie să se alinieze la această tendinţă. Potrivit unei analize realizate de www.imobiliare.ro asupra evoluţiei preţurilor la principalele categorii de proprietăţi rezidenţiale, doar apartamentele par […]

După trei ani de scăderi continue, preţurile pe un anumit segment dau semne de stabiilizare.

Deşi datele oficiale indică ieşirea din recesiune a economiei autohtone, anumite segmente ale pieţei imobiliare întârzie să se alinieze la această tendinţă. Potrivit unei analize realizate de www.imobiliare.ro asupra evoluţiei preţurilor la principalele categorii de proprietăţi rezidenţiale, doar apartamentele par să fi depăşi perioada de criză. Astfel, după trei ani de ieftiniri succesive, preţurile acestui tip de proprietăţi dau semne de stabilizare. Pe de altă parte însă, casele şi vilele, precum şi terenurile intravilane pretabile pentru construcţii de locuinţe se situează în continuare pe un trend descendent al preţurilor.

Apartamentele s-au scumpit uşor
În primele trei luni ale acestui an, apartamentele vechi şi noi au înregistrat un curs ascendent al preţurilor. Valoarea Indicelui naţional imobiliare.ro înregistrat la finalul primului trimestru a fost de 1.043 euro pe metru pătrat util, cu 0,97% mai mult decât valoarea înregistrată la finalul lunii decembrie 2010 (1.033 euro pe metru pătrat util). În perioada menţionată, apartamentele vechi s-au scumpit în aproape toate marile oraşe ale ţării. Cluj-Napoca a constituit singura excepţie (o scădere de 1,6%), iar cea mai mare creştere a avut loc în Constanţa (2,7%). Majorări de preţuri au fost consemnate şi în Timişoara (1,5%), Bucureşti (0,8%), Iaşi (0,6%) şi Braşov (0,5%).

Şi apartamentele noi au înregistrat o evoluţie în creştere, singurele excepţii fiind consemnate în Iaşi şi în Braşov, unde în perioada menţionată au avut loc fost scăderi de 10,7%, respectiv de 0,7%. În Bucureşti, preţul solicitat pentru apartamentele noi a crescut cu peste 1,4% din decembrie 2010 până în aprilie. Majorări de preţuri au avut loc şi în Constanţa (1,3%), Timişoara (1,2%), dar şi în Cluj-Napoca (5,3%, cea mai mare creştere pe acest segment).

Casele şi vilele continuă să se ieftinească
Spre deosebire de segmentul apartamentelor, în cea mai mare parte, preţurile cerute pentru casele şi vilele construite înainte de 1990 au continuat să scadă. Imobilele din Timişoara au înregistrat cea mai mare ieftinire, de peste 14%. Scăderi importante au avut loc şi în Capitală (8,4%), dar şi în Constanţa (6,8%). În acelaşi timp, în Braşov, preţul solicitat pentru casele construite înainte de 1990 a scăzut cu 0,8% în intervalul analizat. Singura excepţie pe acest segment o constituie Cluj-Napoca, unde preţurile s-au majorat cu 1% în primul trimestru.

Pe o traiectorie preponderent negativă s-au înscris şi preţurile caselor şi vilelor construite după 1990. Cea mai mare scădere pe acest segment a fost înregistrată în Constanţa (7,2%), în timp ce în Capitală şi Cluj-Napoca a avut loc un declin de 3,7%, respectiv 1,8%. Excepţie de la tendinţa generală a preţurilor fac Braşovul şi Timişoara, unde preţurile s-au majorat cu 4% şi, respectiv, 0,1%.

Scăderi importante de preţ la terenuri
În cele din urmă, terenurile intravilane pentru construcţii par să se afle încă departe de ieşirea din criză. Acest gen de proprietăţi continuă să înregistreze ieftiniri importante în toată ţara. În Braşov şi Cluj, spre exemplu, preţurile de la finele primului trimestru au fost cu 15,8%, respectiv cu 13,7% mai mici decât în trimestrul al patrulea din 2010. În Constanţa, scăderea a fost de 5%, iar în Bucureşti de aproape 3%. Timişoara este singurul mare oraş al ţării unde preţurile terenurilor au stagnat în perioada menţionată.

Mobilier elegant in stilul sec 19 „Plug-in”

Joaca face bine intotdeauna, fie ca este cea a copiilor sau a adultilor sau fie ca este cu designul unui mobilier. Acest lucru este dovedit de Maria Perales care aduce joaca intr-un stil foarte unic de mobilier. Pe o masa din lemn, cu picioare elegant…


Joaca face bine intotdeauna, fie ca este cea a copiilor sau a adultilor sau fie ca este cu designul unui mobilier. Acest lucru este dovedit de Maria Perales care aduce joaca intr-un stil foarte unic de mobilier. Pe o masa din lemn, cu picioare elegante albe se adauga doua suporturi de lumanari, o cutie pentru bijuterii, o vaza, o oglinda si se ofera unda verde la asezarea acestora aleatoriu si dupa propria creativitate pe masa. Stilul este unul foarte elegant cu influente din secolul 19, pe mine ma duce cu gandul la colectiile designerului Jaime Hayon .

Minus de 2 miliarde de dolari pe piaţa autohtonă a proprietăţilor comerciale

Deficitul de refinanţare al României ar putea fi acoperit în doi-trei ani de funcţionare normală a pieţei de investiţii. Devalorizarea activelor imobiliare (birouri, proiecte comerciale, dezvoltări industriale) reprezintă o reală problemă pentru cei care au făcut astfel de achiziţii în perioada de boom. Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă DTZ, România are o […]

Deficitul de refinanţare al României ar putea fi acoperit în doi-trei ani de funcţionare normală a pieţei de investiţii.

Devalorizarea activelor imobiliare (birouri, proiecte comerciale, dezvoltări industriale) reprezintă o reală problemă pentru cei care au făcut astfel de achiziţii în perioada de boom. Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă DTZ, România are o valoare absolută a deficitului de refinanţare de două miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 6% din totalul stocului investit. În funcţie de ponderea deficitului de refinanţare din totalul investiţiilor, România este a treia ţară după Irlanda (19%) şi Ungaria (8%). „Mare parte din deficitul de refinanţare de astăzi îşi are originea în activitatea de creditare din anii de boom ai pieţei imobiliare din România, când s-au acordat credite la valori mark to market”. Astfel, când piaţa s-a comprimat, deprecierea valorii de piaţă a garanţiilor a depăşit marja de siguranţă de 15-20% din evaluări”, explică Cristian Ustinescu, directorul departamentului de investiţii al DTZ Echinox. Acesta estimează că deficitul actual de refinanţare ar putea fi acoperit în decursul a doi-trei ani normali de creştere a pieţei de investiţii autohtone. Ustinescu oferă exemplul anului 2007, când valoarea cumulată a achizţiilor de active imobiliare s-a ridicat la circa două miliarde de euro.

În SUA, deficitul de refinanţare a ajuns la zero
La nivel global, situaţia arată ceva mai bine decât anul trecut. Astfel, potrivit datelor DTZ, deficitul global de refinanţare este preconizat să atingă un total de 202 miliarde de dolari pe parcursul următorilor trei ani (2011-2013). Acest nivel indică o diminuare cu 17% faţă de valoarea de 245 miliarde de dolari estimată în noiembrie 2010. Atât Europa, cât şi America de Nord au resimţit scăderi la acest capitol. În Statele Unite, spre exemplu, deficitul de refinanţare este estimat în prezent la zero, de la o valoare anterioară de 49 miliarde de dolari. În Europa, acest indicator a scăzut într-un moderat, cu doar 8 miliarde de dolari, până la 109 miliarde de dolari. Pe un trend ascendent al deficitului de refinanţare s-a situat regiunea Asia Pacific, aceasta înregistrând o creştere de 14 miliarde de dolari, până la 84 miliarde de dolari.

Potrivit datelor DTZ, deficitul actual de refinanţare existent la nivel global este acoperit în mare parte de capitalul nou disponibil pentru investiţii în proprietăţi comerciale. Astfel, pentru următorii trei ani, există un capital disponibil pentru investiţii de 403 miliarde de dolari pe pieţele imobiliare comerciale. Această sumă reprezintă aproape dublul valorii de 202 miliarde de dolari a deficitului de refinanţare estimată pentru aceeaşi perioadă.

A ieşit România cu adevărat din recesiune? Ce se întâmplă cu piaţa imobiliară

Deşi evoluţia pozitivă a PIB în ultimele două trimestre dă motive de bucurie, există şi voci care îndeamnă la precauţie în interpretarea acesteia. Potrivit datelor oficiale, economia României a ieşit din recesiune. Teoretic, cel puţin. După cum arată un raport publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), Produsul intern brut (PIB) al ţării s-a majorat […]

Deşi evoluţia pozitivă a PIB în ultimele două trimestre dă motive de bucurie, există şi voci care îndeamnă la precauţie în interpretarea acesteia.

Potrivit datelor oficiale, economia României a ieşit din recesiune. Teoretic, cel puţin. După cum arată un raport publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), Produsul intern brut (PIB) al ţării s-a majorat pentru al doilea trimestru consecutiv – ceea ce ar echivala cu intrarea economiei pe un trend ascendent. Astfel, în primul trimestru din 2011 valoarea PIB a fost cu 0,6% mai mare decât cea înregistrată în trimestrul al patrulea din 2010 (date ajustate sezonier). Pe de altă parte, avansul consemnat în ultimele trei luni ale anului trecut faţă de trimestrul precedent a fost de 0,1%.

Creşterea economică poate fi rezultatul şi unor factori externi
În ce măsură pot respira românii uşuraţi la gândul că perioada de criză s-a încheiat? Radu Zilişteanu, analist imobiliar şi doctor în economie, îndeamnă la precauţie în interpretarea acestor date. În primul rând, apreciază acesta, creşterea de doar 0,1% a PIB din trimestrul al patrulea din 2010 a fost una „dubioasă”. Apoi, criteriul creşterii acestui indicator în două trimestre consecutive nu este suficient pentru a decreta ieşirea din recesiune. Spre exemplu, alte ţări iau în considerare majorarea anuală a PIB sau raportează acest indicator la perioada similară a anului precedent. De asemenea, mai sunt luaţi în considerare şi alţi indicatori macroeconomici, cum ar fi nivelul consumului sau al şomajului.

Un alt aspect demn de luat în seamă ţine de natura elementelor care au stopat scăderea PIB în ultimele două trimestre. Potrivit lui Zilişteanu, o evoluţie clar pozitivă au avut-o producţia industrială şi exporturile, însă ambii indicatori au putut fi influenţaţi de factori externi, ca urmare a revenirii economice a altor ţări din regiune. „Nu au fost nişte factori interni, nişte măsuri proactive ale Guvernului care să asigure creşterea economică. Aceste date vor trebui validate de evoluţia ulterioară a PIB”, subliniază Zilişteanu. În opinia acestuia, în economia românească mai sunt multe probleme de rezolvat, încrederea românilor în aceasta situându-se încă la un nivel foarte scăzut.

Pe drumul spre ieşire, dar nu încă la capăt
O viziune precaută asupra situaţiei economice a ţării o are şi Ilias Papageorgiadis, CEO al companiei de consultanţă imobiliară More Real Estate Services. Acesta este de părere că, în momentul de faţă, creşterea PIB este încă fragilă. „România se află pe drumul de ieşire din recesiune, însă nu a depăşit încă această perioadă”, spune el. În opinia lui Papageorgiadis, anul acesta PIB va avea o evoluţie pozitivă, iar dacă la nivel mondial nu vor exista factori care să tragă din nou economia în jos, şi ţara noastră va depăşi anul acesta perioada de criză.

Care sunt, în acest context, previziunile pentru piaţa imobiliară autohtonă? Ilias Papageorgiadis crede că 2011 va fi un an mai bun pentru real estate decât cel precedent, lucrurile vor sta încă şi mai bine în 2012, însă un an cu adevărat bun va fi 2013. Semnale concrete de creştere vor fi resimţite în real estate în luna septembrie a acestui an, după care lucrurile vor continua să se îmbunătăţească dacă totul va merge bine şi pe plan global.

Creşterea volumului de tranzacţii, proba de foc pentru real estate
În opinia lui Zilişteanu, piaţa imobiliară va ieşi din recesiune cu şase luni-un an după reluarea unui trend economic ascendent susţinut. Acesta spune că declinul economic a început cu circa şase luni după declanşarea crizei din piaţa imobiliară (octombrie-noiembrie 2008, faţă de aprilie 2008), iar la revenire evoluţia va fi inversă.

Ce va marca, la modul concret, revigorarea real estate-ului autohton? Există doi parametri fundamentali care trebuie luaţi în considerare: nivelul preţurilor şi volumul de tranzacţii. De la începutul acestui an, se simte o stabilizare în ceea ce priveşte preţurile, precum şi o creştere a interesului potenţialilor cumpărători. „Se simte o uşoară revenire a încrederii, ceea ce este un semn bun, dar nu garantează o ieşire rapidă din recesiune”, spune Zilişteanu. De revigorarea reală a pieţei se va putea vorbi în momentul în care şi numărul tranzacţiilor va creşte semnificativ.

Dinu Patriciu a vândut 7 clădiri de birouri în Suedia

Administratorii portofoliului imobiliar al afaceristului român vor să se concentreze pe pieţele principale în care activează, respectiv Germania şi România. Dinu Patriciu Global Properties (DPGP), companie controlată de miliardarul român Dinu Patriciu, a anunţat vânzarea unui portofoliu de proprietăţi în Suedia (Karolinen Fastigheter AB) către fondul de investiţii local Hemfosa Fastigheter. Tranzacţia a fost asistată […]

Administratorii portofoliului imobiliar al afaceristului român vor să se concentreze pe pieţele principale în care activează, respectiv Germania şi România.

Dinu Patriciu Global Properties (DPGP), companie controlată de miliardarul român Dinu Patriciu, a anunţat vânzarea unui portofoliu de proprietăţi în Suedia (Karolinen Fastigheter AB) către fondul de investiţii local Hemfosa Fastigheter. Tranzacţia a fost asistată de partea vânzătorului de companiile CBRE, Linklaters şi Ernst&Young. Obiectul deal-ului l-au făcut şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă cumulată de 75.000 de metri pătraţi, imobilele având un grad de ocupare de 95%. „Având în vedere condiţiile de piaţă pozitive din Suedia şi faptul că am reuşit să păstrăm o rată de neocupare redusă şi să îmbunătăţim încasările din chirii, acesta a fost un moment pozitiv pentru a ne face exitul din acest portofoliu şi pentru a ne concentra pe pieţele noastre principale la nivel european”, subliniază Mark Owen, property director al DPGP.

DPGP controlează 117 de active imobiliare în cinci state membre ale Uniunii Europene: Germania, România, Polonia, Olanda şi Belgia. Primele două pieţe cumulează 90% din totalul acestor active – Germania deţine 60%, iar România 30%. Portofoliul imobiliar al afaceristului român are o valoare de piaţă estimată la 1,3 miliarde de euro şi este distribuit pe diferite segmente ale pieţei imobiliare, un accent deosebit fiind pus însă asupra dezvoltărilor de birouri şi de retail.

Piaţa globală a construcţiilor va exploda în următorii 10 ani. România va creşte cu 22 miliarde de dolari

Avansul înregistrat de ţara noastră îl va depăşi pe cel al altor pieţe din regiune, precum Cehia, Bulgaria, Ucraina sau Ungaria. În timpul recesiunii economice, piaţa autohtonă a construcţiilor s-a contractat semnificativ faţă de perioada 2006-2008. Această situaţie este indicată şi de faptul că, în ultimele rapoarte ale Eurostat, România s-a clasat în mod repetat […]

Avansul înregistrat de ţara noastră îl va depăşi pe cel al altor pieţe din regiune, precum Cehia, Bulgaria, Ucraina sau Ungaria.

În timpul recesiunii economice, piaţa autohtonă a construcţiilor s-a contractat semnificativ faţă de perioada 2006-2008. Această situaţie este indicată şi de faptul că, în ultimele rapoarte ale Eurostat, România s-a clasat în mod repetat pe primele locuri în ceea ce priveşte scăderea volumului lucrărilor de profil în statele membre ale Uniunii Europene (UE). Dat fiind acest context, în momentul de faţă, o revenire spectaculoasă a acestui domeniu de activitate este dificil de întrevăzut.

Cu toate acestea, tocmai o astfel de evoluţie este indicată de previziunile economice globale. Potrivit unui studiu realizat de Global Construction Perspectives şi Oxford Economics şi sponsorizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), sectorul autohton al construcţiilor va înregistra un avans important în următorii 10 ani. „România va contribui cu 22 de miliarde de dolari americani la creşterea sectorului construcţiilor în următorii 10 ani, a patra cea mai mare contribuţie din Europa Centrală şi de Est, după cea a Rusiei, de 117 miliarde de dolari americani, Turciei – 81 de miliarde de dolari, şi Poloniei – 51 de miliarde de dolari”, se arată în raport. De menţionat este că piaţa autohtonă va înregistra o creştere mai mare decât ţări precum Cehia (13 miliarde de dolari), Bulgaria (opt miliarde de dolari), Ucraina (şapte miliarde de dolari) sau Ungaria (cinci miliarde de dolari).

Avans de 67% la nivel mondial
Evoluţia României se află în deplină concordanţă cu cea a pieţei globale. Potrivit studiului citat, în următorul deceniu sectorul construcţiilor va deveni unul dintre cele dinamice sectoare economice, creşterea acestuia urmând să depăşească avansul PIB. Astfel, până în 2020 piaţa globală a construcţiilor se va majora cu 67%, urmând să ajungă la o valoare de 12.000 miliarde de dolari, faţă de 7.200 de miliarde, la cât este evaluată în prezent.

Potrivit autorilor studiului, principalii factori generatori ai acestei creşteri vor fi dezvoltarea superputerilor economice emergente precum China şi India, dar şi revirimentul construcţiilor pe piaţa americană. Astfel, peste jumătate din creşterea de 4.800 de miliarde de dolari va fi generată de trei ţări. Astfel, economiştii preconizează că în 2010 China va deţine o cotă de 21% din piaţa globală a construcţiilor, fiind urmată de Statele Unite ale Americii, cu o pondere de 15%, şi de India, cu 7%. În 2010, piaţa chineză a depăşit-o pe cea americană şi urmează să se dubleze în următorul deceniu, ajungând la o valoare anuală de 2.500 de miliarde de dolari în 2020.

Rusia şi Spania, în top 15
La nivel european, regiunea centrală şi de sud-est se va situa pe cel de-al doilea loc în clasamentul pieţelor emergente cu cele mai mari creşteri în construcţii în perioada 2010-2015. Rata anuală de creştere a acesteia ar trebui să ajungă la 7,9% în intervalul menţionat, fiind depăşită doar de avansul înregistrat în Asia de Est, de 8,3%. Dintre ţările europene, doar două se vor număra printre primele 15 pieţe de construcţii din lume: Rusia şi Spania, ambele cu ponderi de 2%.

Vilele continuă să se ieftinească. Unde găseşti cele mai mici preţuri

Deşi în Constanţa pretenţiile proprietarilor au scăzut cel mai mult în primul trimestru, oraşul se situează abia pe locul patru în topul celor mai accesibile locuinţe. De la începutul acestui an, preţurile apartamentelor par că se află în căutarea unui punct de echilibru. Această tendinţă nu se aplică însă pe întreaga piaţă rezidenţială. Astfel, potrivit […]

Deşi în Constanţa pretenţiile proprietarilor au scăzut cel mai mult în primul trimestru, oraşul se situează abia pe locul patru în topul celor mai accesibile locuinţe.
De la începutul acestui an, preţurile apartamentelor par că se află în căutarea unui punct de echilibru. Această tendinţă nu se aplică însă pe întreaga piaţă rezidenţială. Astfel, potrivit datelor www.imobiliare.ro, casele şi vilele construite după 1990 în marile oraşe ale ţării au continuat să se ieftinească în primul trimestru al acestui an. „Pe segmentul case-vile, cea mai mare scădere de preţ, de -7,2%, a fost înregistrată la Constanţa. Iar singurul oraş unde putem vorbi de o creştere a preţului cerut este Braşovul. Cererea pentru case şi vile nu a revenit la un nivel care să asigure stabilitatea pe piaţă, deşi prin prisma preţului, în localităţile din vecinătatea marilor oraşe, casele pot reprezenta o alternativă la oferta de apartamente noi”, subliniază Adrian Erimescu, directorul general al www.imobiliare.ro.

Oferte atractive în Iaşi şi Timişoara
În Iaşi se găsesc cele mai accesibile oferte de case şi vile, preţul mediu pe acest segment situându-se la un nivel de 645 de euro pe metru pătrat. Cererea scăzută pentru acest gen de proprietăţi face ca preţul cerut pe metru pătrat util să fie cu peste 25% mai ieftin decât cel al apartamentelor, conform Indicelui imobiliare.ro. O casă construită după 1990 în Iaşi, cu o suprafaţă utilă de 120 de metri pătraţi, este scoasă la vânzare cu un preţ mai mic de 80.000 de euro.

Timişoara se situează pe al doilea loc în topul celor mai ieftine case scoase la vânzare, cu un preţ mediu cerut de 846 de euro pe metru pătrat. Aici, preţurile cerute de proprietari au stagnat în primul trimestru, creşterea de 0,1% înregistrată fiind nesemnificativă. În prezent, un imobil cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi este scos la vânzare cu puţin peste 100.000 euro. În localităţile învecinate Timişoarei, casele costă, în medie, 795 de euro pe metru pătrat, nivel la care se află în concurenţă directă cu apartamentele din oraş. Localităţile cu cea mai mare ofertă sunt cele care au cunoscut cea mai mare dezvoltare în anii de boom: Dumbrăviţa, Moşniţa şi Giroc.

Braşov, singurul oraş pe lista scumpirilor
În Braşov, preţul mediu solicitat pentru o casă nou-construită este de 971 euro pe metru pătrat, ceea ce ar duce preţul unei proprietăţi de 120 de metri pătraţi utili la circa 116.000 de euro. Braşovul este singurul mare oraş al ţării unde casele şi vilele au înregistrat creşteri de preţ în primul trimestru al anului, acest gen de imobile fiind cu 4% mai scumpe faţă de ultimele trei luni din 2010. Pe piaţă pot fi găsite şi proprietăţi mai ieftine decât media. În zona Stupini, spre exemplu, o casă cu cinci camere construită în 2008, cu o suprafaţă de 180 metri pătraţi, este scoasă la vânzare cu 98.000 de euro. În acelaşi timp, casele şi vilele din localităţile învecinate Braşovului sunt mai ieftine, ajungând la 790 euro pe metru pătrat.

În Constanţa, preţul mediu cerut pentru o vilă construită după 1990 este de 1.007 euro pe metru pătrat. În oraşul de la malul mării a avut loc cea mai mare scădere de preţ în primul trimestru al acestui an, în valoare de 7,2%. În prezent, o vilă de 120 de metri pătraţi ar putea fi achiziţionată cu 120.840 euro. Pot fi găsite însă şi oferte mai ieftine decât atât. Astfel, într-una dintre zonele rezidenţiale de la periferia oraşului este scoasă la vânzare o vilă cu cinci camere construită în 2005, cu o suprafaţă de 140 de metri pătraţi şi cu un teren de 260 de metri pătraţi, la preţul de 95.000 de euro. În localităţile din jurul Constanţei, preţul mediu al caselor şi vilelor a ajuns la 850 euro pe metru pătrat util.

Capitala, pe locul doi la ieftiniri
În Cluj-Napoca, vilele costă, în medie, 1.009 euro pe metru pătrat util, după o scădere de 1,8% înregistrată în primul trimestru. În prezent, o casă de 120 de metri pătraţi utili situată în oraşul din vestul ţării ar costa aproximativ 121.000 de euro. Pe de altă parte, preţurile imobilelor situate în localităţile din judeţul Cluj au scăzut cu 2,2% în prima parte a anului, ajungând la un preţ mediu de 992 de euro pe metru pătrat util. Localităţile cu cea mai bogată ofertă la acest capitol sunt Floreşti, Deusu şi Gilău.

În mod firesc, în Bucureşti pot fi găsite cele mai scumpe case şi vile noi. Acestea s-au ieftinit cu 3,7% faţă de finalul ultimului trimestru al anului trecut, ajungând la o valoare medie de 1.367 de euro pe metru pătrat. În prezent, preţul mediu solicitat pentru o vilă cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi utili în Capitală se ridică la aproximativ 164.000 de euro. Proprietăţi mai ieftine pot fi găsite în localităţile limitrofe. În Roşu, spre exemplu, o vilă cu cinci camere finalizată în 2010, cu o suprafaţă utilă de 180 metri pătraţi, este scoasă la vânzare la un preţ de 110.000 de euro, concurând astfel cu oferta de apartamente noi mari, de trei şi patru camere.

Cum aleg românii locul în care fac cumpărăturile

Deşi preţul produselor reprezintă un criteriu important de selecţie, acesta nu se situează totuşi pe primul loc în topul aspectelor luate în considerare de populaţie. Potrivit unui studiu realizat de GFK România, cel mai important criteriu în funcţie de care românii aleg magazinul unde îşi fac cumpărăturile de produse alimentare şi nealimentare de uz curent […]

Deşi preţul produselor reprezintă un criteriu important de selecţie, acesta nu se situează totuşi pe primul loc în topul aspectelor luate în considerare de populaţie.

Potrivit unui studiu realizat de GFK România, cel mai important criteriu în funcţie de care românii aleg magazinul unde îşi fac cumpărăturile de produse alimentare şi nealimentare de uz curent este apropierea de casă sau de serviciu, precum şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin. Astfel, 51% dintre respondenţi au menţionat criteriul de mai sus. „Acest factor are o influenţă şi mai pregnantă în rândul persoanelor între 45 şi 55 de ani sau a celor cu educaţie superioară, dar mai ales pentru persoanele din Capitală”, se arată în studiul citat.

Cel de-al doilea criteriu în ochii cumpărătorilor constă în nivelul preţurilor practicate de diferite tipuri de magazine, acest aspect fiind menţionat de circa 46% dintre români. Preţurile sunt mai puţin luate în considerare de către bucureşteni comparativ cu locuitorii din restul ţării, dar au o importanţă mai mare în rândul femeilor şi al persoanelor cu venituri lunare mai mici de 1.500 RON.

Un alt factor important în alegerea unui magazin pentru cumpărăturile curente este reprezentat de varietatea gamei de produse alimentare şi nealimentare. Acesta are o pondere mai mare în rândul românilor care preferă hipermarketurile.

Nu în cele din urmă, 16% din totalul cumpărătorilor aleg un anumit tip de magazin în funcţie de prospeţimea şi calitatea produselor. Acest aspect are însă o importanţă mai redusă în rândul tinerilor şi al celor care locuiesc în Capitală.

Din efectele crizei: livrări de birouri la puţin peste jumătate faţă de 2010

În ultimii doi ani nu au mai fost inaugurate mari dezvoltări, fapt ce se răsfrânge direct asupra ratei de creştere a stocului office al Capitalei. Consecinţele perioadei de recesiune se fac simţite din plin pe piaţa clădirilor office. Potrivit unui raport de piaţă realizat de The Advisers/Knight Frank, volumul de spaţii de birouri programat spre […]

În ultimii doi ani nu au mai fost inaugurate mari dezvoltări, fapt ce se răsfrânge direct asupra ratei de creştere a stocului office al Capitalei.

Consecinţele perioadei de recesiune se fac simţite din plin pe piaţa clădirilor office. Potrivit unui raport de piaţă realizat de The Advisers/Knight Frank, volumul de spaţii de birouri programat spre livrare în acest an este semnificativ mai mic decât anul trecut. “Luând în calcul faptul că în 2009 şi 2010 nu au existat proiecte majore începute în piaţă, 2011 va înregistra o scădere a spaţiilor noi livrate de aproximativ 40% faţă de 2010, când au fost livraţi 265.000 de metri pătraţi”, arată autorii studiului citat. Declinul pare încă şi mai accentuat luând în considerare faptul că, din volumul de circa 150.000 de metri pătraţi anunţat spre finalizare, circa 50% sunt spaţii amplasate în proiecte întârziate din cauza perioadei economice dificile din ultimii ani. Printre clădirile de birouri ce vor fi livrate în acest an se numără Crystal Tower (16.000 de metri pătraţi în Piaţa Victoriei), dar şi North Point şi Platinum Business & Convention Center (pe DN1, în nordul Capitalei).

După relocări va veni iarăşi rândul preînchirierilor
Potrivit reprezentanţilor companiei, începând cu al doilea semestru al acestui an, piaţa office bucureşteană va deveni una a proprietarilor, ca urmare a epuizării spaţiilor de calitate disponibile spre închiriere. În consecinţă, chiriile vor începe să se înscrie pe un trend ascendent, după ce vor fi trecut printr-o perioadă de stabilizare în lunile anterioare. O creştere a chiriilor vor înregistra mai ales clădirile de calitate, amplasate în zone favorabile, cu un bun acces la mijloacele de transport în comun (în special metrou). Consultanţii The Advisers/Knight Frank estimează că anul următor piaţa de birouri va redeveni una a preînchirierilor pentru spaţiile din acele proiecte care vor fi livrate pe piaţă în anii 2013-2014.

Revin locuinţele pe lista investiţiilor profitabile?

Numărul cumpărătorilor interesaţi de achiziţia unei unităţi locative pentru obţinerea unui profit s-a dublat faţă de anul trecut, relevă un sondaj de piaţă. În perioada de boom, imobiliarele erau cea mai atractivă opţiune pentru ce care se gândeau să-şi rotunjească veniturile. Promisiunea unor câştiguri rapide şi generoase ademenea investitori mari şi mici deopotrivă. Izbucnirea crizei […]

Numărul cumpărătorilor interesaţi de achiziţia unei unităţi locative pentru obţinerea unui profit s-a dublat faţă de anul trecut, relevă un sondaj de piaţă.

În perioada de boom, imobiliarele erau cea mai atractivă opţiune pentru ce care se gândeau să-şi rotunjească veniturile. Promisiunea unor câştiguri rapide şi generoase ademenea investitori mari şi mici deopotrivă. Izbucnirea crizei a dus însă la scăderea drastică a popularităţii acestei pieţe. O analiză realizată recent de fosta organizaţie de vânzări a unuia dintre marii investitori de portofoliu de pe piaţa românească arată o tendinţă de revenire la acest capitol. Astfel, potrivit unui studiu Be Igloo (ce a avut la bază peste 3.500 de respondenţi), 17% dintre căutătorii de locuinţe participanţi la un târg imobiliar din primăvara acestui an aveau în vedere o achiziţie în scop investiţional – pentru închiriere sau revânzare ulterioară. Această pondere indică o creştere de peste 50% faţă de anul 2010, când doar 7,5% dintre cei chestionaţi se arătau interesaţi de o astfel de achiziţie. „Am observat o revenire a interesului micilor investitori: persoane fizice care achiziţionează cu scop de investiţie unul până la cinci apartamente. Acesta este un semnal pozitiv, căci preţurile sunt cu mult mai scăzute faţă de anii trecuţi, posibilităţi de finanţare sunt, la capitolul creditare mai sunt ceva probleme, însă economia dă semne de revenire”, subliniază Nimrod Zvik, managing partner al Be Igloo.

Scumpirea proprietăţilor rezidenţiale, doar „o chestiune de timp”
În opinia reprezentantului companiei, pe termen mediu şi lung obţinerea unor profituri din achiziţia unei locuinţe în scop investiţional reprezintă o certitudine. „Este doar o chestiune de timp până vom asista la o creştere a valorii proprietăţilor rezidenţiale, dictată de schimbarea raportului dintre cerere şi ofertă, moment în care cei care deţin o locuinţă nouă vor fi avantajaţi pentru că o pot evalua la un preţ mult mai mare ”, este de părere Zvik.

Aşa cum s-a văzut în ultimii trei ani, rentabilitatea unei investiţii imobiliare depinde însă fundamental de caracteristicile proprietăţii alese. Potrivit reprezentanţilor Be Igloo, criteriile de selecţie a unei astfel de locuinţe diferă în funcţie de natura achiziţiei – pentru închiriere sau revânzare. “O persoană interesată să investească în imobiliare trebuie să se gândească înainte de a face această achiziţie în primul rând la scopul investiţiei sale, apoi, în funcţie de acesta, la toate criteriile, astfel încât să îndeplinească cerinţele publicului căruia se adresează şi, automat, ca această investiţie să fie una profitabilă”, spune managerul companiei.

Criterii diferite de selecţie
În primul rând, cei care au în vedere închirierea ulterioară trebuie să ţină cont de costul chiriei din zona respectivă şi apoi de valoarea cheltuielilor de întreţinere. De asemenea, aceştia trebuie să fie atenţi şi la împrejurimile respectivei proprietăţi, la gradul de ocupare a imobilului din care aceasta face parte, precum şi la apropierea de centrul Capitalei. Primordiale pentru o astfel de achiziţie sunt nevoile potenţialilor chiriaşi.

Pe de altă parte, pentru acei investitori care se gândesc la revânzarea ulterioară a locuinţei esenţiale sunt gradul de dezvoltare şi ocupare ale zonei, dar şi valoarea de piaţă a proprietăţilor din zona respectivă. Importante sunt şi aspecte precum finisajele sau calitatea construcţiei, acestea influenţând în mod fundamental preţul ulterior de vânzare. În acest caz, în centrul atenţiei cumpărătorilor ar trebui să stea acele aspecte care vor conduce în timp la creşterea valorii proprietăţii.

8 motive pentru care “Imobiliarele sunt bune”

Astăzi a fost lansată o campanie socială menită să repare imaginea industriei autohtone de real estate prin evidenţierea aspectelor sale pozitive. Cei care lucrează în imobiliare se lovesc adesea de prejudecăţile mai mult sau mai puţin justificate ce înconjoară acest domeniu de activitate. Cei aproape trei ani de criză nu au făcut decât să adâncească […]

Astăzi a fost lansată o campanie socială menită să repare imaginea industriei autohtone de real estate prin evidenţierea aspectelor sale pozitive.

Cei care lucrează în imobiliare se lovesc adesea de prejudecăţile mai mult sau mai puţin justificate ce înconjoară acest domeniu de activitate. Cei aproape trei ani de criză nu au făcut decât să adâncească imaginea negativă despre industrie. Acesta este motivul pentru care astăzi a fost lansată o campanie socială cu titlul „Imobiliarele sunt bune”. Iniţiatorul acestei campanii, Ilias Papageorgiadis (CEO al More Real Estate Services), spune că, de la izbucnirea recesiunii, toată lumea a început să vorbească într-un mod negativ despre tot ce înseamnă imobiliare – toţi vorbesc despre lucrurile care au fost făcute greşit, însă nimeni nu menţionează şi părţile pozitive ale acestui domeniu de activitate. „Este totuşi o industrie de miliarde de euro, care oferă de lucru unor zeci de mii de oameni, o industrie care reprezintă ţara noastră în faţa investitorilor străini. Economia României este corelată cu piaţa de imobiliare autohtonă. Atunci când piaţa de imobiliare (şi piaţa de construcţii adiacentă) erau în creştere, economia se afla în cel mai bun moment al său. Odată ce piaţa de imobiliare a început să scadă, economia românească a înregistrat un declin major, demonstrând astfel legătura puternică cu acest segment al pieţei. Este evident că, fără relansarea sectorului de imobiliare, va fi foarte dificil ca economia României să se stabilizeze”, subliniază Papageorgiadis.

Cui se adresează campania şi cine o susţine
Campania este adresată atât jucătorilor implicaţi direct în piaţa imobiliară (brokeri imobiliari, dezvoltatori, consultanţi, evaluatori, avocaţi, bancheri, arhitecţi, urbanişti, constructori, contractori, experţi cadastrişti, etc.), cât şi masei populaţiei care este afectată în mod indirect de ceea ce se întâmplă în piaţă, chiar prin simpla închiriere sau achiziţie a unei locuinţe. Campania va dura opt săptămâni (între 9 mai-8 iulie) şi va consta în discutarea avantajelor aduse de activitatea imobiliară. Doritorii pot vota pe două platforme online (www.imobiliarelesuntbune.ro sau www.realestateisgood.ro) şi îşi pot exprima părerea cu privire la avantajele pe care le aduce această industrie. În fiecare săptămână se va discuta câte un aspect pozitiv al acestui domeniu, participanţii la campanie putând face noi propuneri de subiecte de discuţie. Până acum, şi-au exprimat susţinerea faţă de această campanie 12 jucători din piaţă, printre care se numără: Ruxandra Cleciu (preşedinte ARAI şi directoarea companiei Neocasa), Dragoş Dragoteanu (preţedintele Euroest), Valentin Ilie (CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania), Troy Javaher (directorul general al Jones Lang LaSalle), Adrian Şişchin (proprietarul reţelei Re/Max în România), Cătălin Scripcaru (preşedintele Century 21), Eduard Uzunov (preşedintele Regatta), Radu Zilişteanu (analist imobiliar).

Cele opt motive de bază ce vor fi discutate în cadrul campaniei „Imobiliarele sunt bune”:

1. Toată lumea este afectată, în mod direct sau indirect, de ceea ce se întâmplă în piaţa imobiliară. Fiecare este, la un moment dat, proprietar, cumpărător, vânzător sau chiriaş.
2. Evoluţia PIB-ului României este direct influenţată de cifrele înregistrat în domeniul construcţiilor: când cele din urmă sunt ridicate sau scăzute, la fel se întâmplă cu cel dintâi.
3. În ciuda recesiunii, piaţa imobiliară reprezintă un segment de miliarde de euro, unul dintre cele mai mari din economia autohtonă şi din sud-estul Europei. Iar potenţialul este şi mai mare odată ce indicii economic vor începe să crească.
4. Imobiliarele fac parte din toate momentele vieţii unui om: când îşi alege o casă, când visează la o altă locuinţă, mai bună sau mai mare, când vrea să se mute într-o altă zonă sau alt oraş, când se mută într-un nou birou.
5. Acest domeniu reuneşte o gamă variată de specialişti: brokeri imobiliari, dezvoltatori, consultanţi, evaluatori, avocaţi, bancheri, arhitecţi, urbanişti, constructori, contractori, experţi cadastrişti etc.
6. Atunci când un investitor studiază piaţa românească, acesta se va consulta cu un expert imobiliar, fie că acesta este un consultant, un avocat, un bancher sau un contabil. Acesta se numără printre cei care contribuie la formarea imaginii ţării şi va influenţa decizia investitorului.
7. Deşi trecem printr-o perioadă de criză, în imobiliare activează zeci de mii de oameni. Odată ce economia îşi va reveni, acest domeniu va genera alte mii de locuri de muncă.
8. Nevoile României în imobiliare sunt uriaşe: locuinţe noi, birouri, spaţii comerciale, unităţi de producţie, drumuri, şcoli, spitale. Niciunul dintre aceste proiecte nu ar fi posibil fără o industrie imobiliară.

În primul trimestru construcţiile au scăzut cu peste 4%

Cel mai mare declin a fost resimţit pe segmentul clădirilor rezidenţiale. Primele trei luni ale acestui an au adus o uşoară scădere a activităţii din sectorul construcţiilor. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul întâi din 2011 volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 4,4% ca serie brută şi cu 4,7% ca serie […]

Cel mai mare declin a fost resimţit pe segmentul clădirilor rezidenţiale.

Primele trei luni ale acestui an au adus o uşoară scădere a activităţii din sectorul construcţiilor. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul întâi din 2011 volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 4,4% ca serie brută şi cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. În cel dintâi caz, cel mai mare declin al activităţii a fost resimţit la clădirile rezidenţiale (13,4%), acestea fiind urmate de cele inginereşti (3,3%). Pe de altă parte, volumul lucrărilor de profil a crescut uşor, cu 0,4%, la clădirile nerezidenţiale. Ca serie ajustată, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 0,9% la clădirile nerezidenţiale, dar a scăzut la cele rezidenţiale şi inginereşti cu 11,1%, respectiv 4,6%.

Construcţiile inginereşti, pe plus în luna martie
Comparativ cu februarie, volumul lucrărilor de construcţii înregistrat în luna martie a crescut cu 30,2%, ca serie brută, dar s-a diminuat cu 1,8% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. În cel dintâi caz, activitatea de profil a cunoscut majorări pe toate segmentele: construcţii inginereşti (38,4%), clădiri rezidenţiale (28,8%) şi clădiri nerezidenţiale (17,9%). Ca serie ajustată, volumul de construcţii a crescut la clădirile inginereşti cu 8,8%, dar a scăzut la cele nerezidenţiale şi cele rezidenţiale cu 10,8%, respectiv cu 9,1%.

Faţă de aceeaşi lună din 2010, activitatea din luna martie a scăzut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,6%, respectiv cu 1,5%. Ca serie brută, volumul construcţiilor s-a diminuat la clădirile rezidenţiale şi la cele nerezidenţiale cu 29,8%, respectiv 8,6%, dar s-a majorat cu 18,1% la cele inginereşti. Şi ca serie ajustată, activitatea de profil a scăzut la clădirile rezidenţiale (30,7%) şi la cele nerezidenţiale (1,2%), dar a crescut cu 18,1% la cele inginereşti.