Atunci când locuiești în chirie, dar îți dorești, pentru un motiv sau altul, să te muți altundeva, nu te poți muta de pe o zi pe alta; ca și proprietarul, care nu te poate da, pur și simplu, afară, nici tu nu poți pleca când vrei.
Iată, așadar, principalele modalități legale de încetare a contractelor de închiriere:
1. Expirarea termenului
Poate că cel mai simplu mod de a renunța la un contract de închiriere ar fi să aștepți, pur și simplu, până la expirarea acestuia – atunci când acordul a fost încheiat pe o perioadă determinată. Potrivit legii, închirierea încetează de drept la expirarea termenului convenit de părţi sau, după caz, cel prevăzut de lege, fără a fi necesară o înştiinţare prealabilă a proprietarului.
Dacă, după împlinirea termenului de expirare a contractului, locatarul (chiriașul) continuă să deţină bunul şi să-şi îndeplinească obligaţiile, fără vreo împotrivire din partea locatorului (proprietarul), se consideră încheiată o nouă locaţiune, în condiţiile celei vechi (inclusiv în privinţa garanţiilor). Acest „acord tacit” va fi însă pe durată nedeterminată, dacă prin lege sau convenţia părţilor nu se prevede altfel.
2. Denunțarea contractului
În cazul în care nu poți sau nu vrei să aștepți până la expirarea termenului prevăzut în contract, poți opta pentru denunțarea acordului prin notificare, adică printr-o
informare scrisă transmisă proprietarului). Pentru contractele pe durată nedeterminată, Noul Cod Civil prevede că, în calitate de chiriaș, trebuie să respecți un termen de preaviz ce nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei. Cu alte cuvinte, dacă plătești chiria lunar, trebuie să anunți proprietarul cu cel puțin o săptămână înainte de a te muta.
Termenul de preaviz este însă semnificativ mai mare în cazul contractelor încheiate pe o perioadă determinată. În astfel de situații, ai obligația de a informa proprietarul cu cel puțin 60 de zile înainte de a te muta din casă. Orice clauză (înscrisă în contract) contrară acestei prevederi este considerată nescrisă.
3. Rezilierea
O altă modalitate prin care se poate pune capăt unui acord de închiriere constă în rezilierea contractului. Dreptul de reziliere revine atât proprietarului, cât și chiriașului, însă doar în baza neexecutării obligaţiilor contractuale de către cealaltă parte. Această variantă este, de regulă, folosită de către proprietarii care nu își încasează chiria și, mai rar, de către chiriași. Dezavantajul său major este că, în lipsa atingerii unui consens amiabil între cele două părți, conflictul poate ajunge în instanță. Dacă te regăsești într-o astfel de situație, cel mai indicat este să consulți un jurist sau un avocat.
